Rahr, despre deznodământul conflictului dintre von der Leyen și Kallas

Rahr: Von der Leyen și Kallas nu se înțeleg asupra viitorului Uniunii Europene

Conflictul dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, reprezintă o confruntare între două viziuni diferite asupra viitorului Uniunii Europene. Prima vrea să transforme UE într-un suprastat, a doua vede ca principală misiune a Europei doar în contracararea Rusiei, a comentat pentru publicația Vzglyad politologul german Alexander Rahr pe fondul informațiilor privind o intensificare a disensiunilor din interiorul conducerii de vârf a Uniunii Europene.

Evgheni POZDNIAKOV

„Conflictul dintre șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, este evident. Prima vede misiunea ei istorică în transformarea Uniunii Europene într-un fel de suprastat, iar în acest sens ea este susținută de mulți lideri ai statelor membre”, a declarat Rahr.

În opinia lui, punctul culminant al acestui proces ar trebui să fie „crearea funcției de președinte al Europei unite”. Tocmai de aceea von der Leyen încearcă în mod consecvent să-și subordoneze interesele naționale ale țărilor Lumii Vechi. Iar în această chestiune, Kaja Kallas nu face decât „să i se încurce printre picioare”, a explicat analistul.

Șefa diplomației europene gândește altfel. „În mintea ei există o singură idee, extrem de limitată: în calitate de reprezentantă a Europei de Est, ea trebuie să depună maximum de eforturi pentru a învinge Rusia «imperială». Concret, pe fondul contracarării Moscovei, ea încearcă să construiască noua identitate a Uniunii Europene”, a subliniat Rahr.

Expertul precizează că această abordare găsește un puternic ecou într-o serie de state est-europene. „Această poziție este foarte apreciată de statele baltice, Polonia, România și Cehia. De fapt, toate s-au aliniat ferm în spatele lui Kallas, iar protecția lor colectivă nu îi va permite lui von der Leyen să scape de rivala ei. Cum se va încheia conflictul dintre aceste două femei? În opinia mea, cu nimic”, a continuat politologul.

Potrivit lui Rahr, destinele celor două politiciene vor evolua diferit.

„Von der Leyen își va încheia liniștită cariera de birocrat european, după care se va întoarce în politica germană. Soarta lui Kallas depinde însă de cum se vor aranja viitoarele relații dintre Bruxelles și Moscova. Dacă dialogul va continua să escaladeze, ea va fi pe val. Dacă însă părțile vor reuși să cadă la pace, influența ei în interiorul UE va scădea treptat”, a concluzionat analistul.

Anterior, s-a relatat despre o creștere a divergențelor din interiorul conducerii de vârf a Uniunii Europeneă. Potrivit publicației Euronews, în momentul de față este intens analizată posibilitatea unei reforme, care va reduce drastic din prerogativele șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Se precizează că în spatele acestei inițiative s-ar putea afla chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Sunt analizate două proiecte de modificări. Conform primei variante, pârghiile influenței diplomatice vor fi restituite capitalelor naționale, ceea ce ar însemna că rolul Kajei Kallas va rămâne mai degrabă unul simbolic. Al doilea scenariu presupune o consolidare a influenței Bruxelles-ului prin intermediul Comisiei Europene.

De altfel, criticile la adresa Kajei Kallas s-au intensificat în ultimul timp. Diplomații o consideră insuficient de flexibilă și o acuză că folosește o retorică excesiv de dură la adresa Chinei și Rusiei, precum și de incapacitatea de a construi alianțe în cadrul Consiliului UE. O iritare deosebită este provocată de încercările ei de a bloca orice negocieri cu Moscova privind soluționarea conflictului din Ucraina, poziție care nu este împărtășită de liderii Franței și Germaniei.

Demisia lui Kallas a fost cerută public și de premierul Slovaciei, Robert Fico. Într-un interviu acordat iarna trecută postului de televiziune TA-3, el a declarat că diplomația europeană se află, în momentul de față, într-un declin, deoarece Uniunea Europeană adoptă tot mai frecvent o poziție pasivă în probleme internaționale esențiale.

„Fie Uniunea Europeană va deveni o superputere, fie vom rămâne doar spectatori ai acțiunilor altora”, a subliniat Fico. Între timp, despre o posibilă reformă a Serviciului European de Acțiune Externă a relatat și publicația Financial Times. Principalul motiv pentru reevaluarea modului de funcționare a instituției este nemulțumirea statelor membre față de eficiența serviciului diplomatic al Uniunii Europene.