“Războiul comercial” împinge la o apropiere Rusia-China

Se înmulțesc, în presa lumii, aprecierile că politicile și acțiunile prohibitorii de natură economică ale statelor occidentale față de Rusia, iar mai nou și față de China, determină Moscova și Beijingul să facă front comun pentru contracararea măsurilor care le lezează interesele.
Oricât de instabilă, confuză și nesigură ar fi prezentată, în acest moment, lumea de sub ochii noștri, un lucru – cel puțin – este de necontestat: echilibrul mondial se întemeiază (ori se destabilizează) pe triunghiul de putere America – China – Rusia. Indiferent dacă este sau nu război rece sau hibrid între superputeri, mai multă confruntare decât conlucrare, lume unipolară, multipolară sau altceva, raporturile dintre acești trei mari stabilizează sau destabilizează pacea și securitatea lumii.
Cert este că America președintelui Trump s-a angajat într-un război comercial împotriva Rusiei și Chinei (dar nu numai), demers cu extensii planetare si care depășește cu mult cadrul strict economic, chiar dacă se exprimă (deocamdată?) prin valuri de sancțiuni economice. Un război sui generis în care, de voie-de nevoie au fost antrenați și aliații euroatlantici ai Statelor Unite și care are implicații, dintre cele mai diverse, asupra întregii vieți internaționale. Și, nu este deloc de ignorat faptul că această campanie susținută de sancțiuni economice a început încă din 2011, așadar înainte de declanșarea crizei ucrainene, prin care ele au fost motivate. Un adjunct al MAE de la Moscova, Serghei Riabkov, număra de curând vreo 60 de valuri de sancțiuni aplicate până acum Rusiei.
Și lucrurile se complică. Cu puțin timp în urmă, Statele Unite au instituit sancțiuni Chinei – dar care afectează și Rusia – pentru un acord militar prin care Beijingul urmează să achiziționeze din Rusia avioane Suhoi Su 35 și echipament din sistemul de apărare antiaeriană S-400. “Este pentru prima oară când un guvern străin este sancționat de către Statele Unite pentru achiziționarea de material de apărare din Rusia – avioane de vânătoare și rachete sol-aer”, remarcă AFP.
Beijingul și Moscova au reacționat energic și au afirmat explicit, la nivel oficial, că Statele Unite au lansat, prin această, “o declarație de război comercial” împotriva lor.
Cum acționează Rusia și China în această situație? Deocamdată, în primul rând, printr-o cooperare tot mai amplă și pe domenii dintre cele mai diverse. Cele două țări au, din 2001, un Tratat de bună vecinătate, prietenie și colaborare pe 20 de ani, în plan politic, militar, economic etc. “China și Rusia bulversează echilibrele militare în lume”, aprecia Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra. “China și Rusia semnează un acord pentru evitarea dolarului”, adaugă AFP. Schimburile comerciale ruso-chineze se dezvoltă vertiginos și în acest an vor depăși echivalentul a 100 miliarde dolari. Sectoarele prioritare pe termen scurt vor fi energia și industria minieră, transportul și logistică, iar pe termen mediu li se vor adaugă, tot ca priorități, cooperarea în domeniul aeronautic și al înaltelor tehnologii. Apoi, proiecte comune în energetică, infrastructură, cooperare militaro-tehnică, cooperare la nivel local etc.
Și totuși, ambele părți își doresc potențarea masivă a cooperării economice, bilaterale, dar și pe terțe zone , din Asia, Africa etc., întrucât apreciază că dispun de mari capacitate care pot fi puse în mișcare. De aici, și contactele și negocierile frecvente între cele două capitale, la toate nivelurile, de la cel mai înalt la cel local, cel mai recent și mai semnificativ fiind întâlnirile prelungite, substanțiale și cordiale între președinții Vladimir Putin și Xi Jinping în cadul Forumului economic extrem-oriental și asiatic de la Vladivostok.
Analiștii occidentali sunt de înțeles când avansează ideea că “parteneriatul și cooperarea globală chino-rusă este semnal geopolitic sau poate începutul unei alianțe strategice”. Politologul Jamil Anderlini opina, în “Financial Times”, că în fața “ordinii mondiale dominate de SUA”, și a politicii de sancțiuni a Washingtonului se explică “creșterea rapidă a intereselor lor comune”. Fostul diplomat indian M.K. Bhadrakumar consideră, totuși, că “o cvasialianta între Rusia și China nu poate fi considerată ca un semnal geopolitic pentru o alianța”, ar fi o supoziție prematură. Oricum, însă, restructurarea lumii este în desfășurare.

Corneliu VLAD