Serghei Lavrov: Adevărul adevărat despre dedesubturile conflictului din Ucraina

Discursul ministrului de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei, New York, 22 ianuarie 2024. Text integral. Titlul aparține redacției.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru oportunitatea de lua cuvântul.

Discutăm astăzi din nou despre situația din Ucraina în contextul în care continuă livrările de armament occidental în această țară și continuă să fie trimiși acolo mercenari occidentali, dovada fiind măsurile adoptate recent de noi pentru distrugerea mercenarilor francezi, la Harkov. Tocmai am ascultat informații actualizate de la adjunctul Înaltulului Reprezentant al ONU pe probleme de dezarmare, A. Ebo. Îi suntem recunoscători pentru informații și pentru recomandările adresate Consiliului de Securitate.

Pentru majoritatea covârșitoare a experților imparțiali este absolut evident că factorul cheie care împiedică identificarea căilor de rezolvare pașnică a crizei ucrainene este sprijinul continuu acordat de Occident regimului de la Kiev, în ciuda agoniei evidente a acestuia și a incapacității lui de a duce la îndeplinire misiunile dictate lui, și anume de a aplica Rusiei ”o înfrângere strategică” sau, după cum se vorbește în ultimul timp, măcar să slăbească țara mea.

Realitatea este că, în pofida eșecului total al Forțelor Armate ale Ucrainei pe câmpul de luptă, protectorii occidentali ai regimului de la Kiev, cu o insistență maniacală, continuă să-l împingă să continue o confruntare militară lipsită de sens. Se face acest lucru sub lozinci false cum că prăbușirea regimului lui V.A. Zelenski ar reprezenta, chipurile, o „amenințare existențială” pentru ucrainenii pe care Rusia vrea să-i „înrobească”. Pentru cei care au înțeles geneza crizei ucrainene, este evident că nu există nici un dram de adevăr în aceste acuzații. Rusia a început operațiunea militară specială în februarie 2022 nu împotriva Ucrainei și nu împotriva poporului ucrainean, cu care încă avem legături fraterne: nu întâmplător aproape 7 milioane de ucraineni și-au găsit salvarea în Rusia după 2014.

Am fost forțați să începem operațiunea militară împotriva unui regim criminal care a întrecut măsură cu sentimentul de impunitate și care nu dorea, în pofida numeroaselor eforturi depuse de noi de-a lungul anilor, să renunțe la războiul împotriva propriilor cetățeni din sudul și sud-estul Ucrainei și la politica de discriminare totală a ucrainenilor vorbitori de limbă rusă, care încă mai reprezintă o majoritate în această țară.

Pentru că asta a făcut regimul lui V.A. Zelenski, încălcând nu numai Acordurile de la Minsk aprobate de Consiliul de Securitate al ONU, dar și cele mai elementare principii de funcționare a unei societăți civilizate, strivind sub picioare în mod grosolan drepturile fundamentale ale omului, inclusiv drepturile minorităților naționale, înscrise în Constituția Ucrainei. Curatorii occidentali ai regimului de la Kiev, care s-au aflat în spatele loviturii de stat anticonstituționale de la Kiev de acum 10 ani, în tot acest timp nu numai că nu i-au pus la punct pe liderii clicii de la Kiev, ci, pe ascuns și sub acoperirea Pachetului de măsuri de la Minsk, au înarmat Ucraina și au pregătit-o pentru un război împotriva Rusiei. Astăzi știm deja cu certitudine acest lucru din mărturisirile personajelor care au participat direct la aceasta, au elaborat și semnat Acordurile de la Minsk și le-au înaintat spre aprobare Consiliului de Securitate al ONU.

Motivul pentru care Occidentul s-a comportat într-un mod atât de cinic și criminal este evident. În ultimul timp, la Washington și în alte capitale, el a fost exprimat deschis: fără să piardă viețile propriilor săi soldați, Occidentul duce cu mâinile ucrainenilor un război cu Rusia, care trebuie ”pusă la locul ei”. Președintele SUA, J.Biden, a definit chiar această situație ca fiind „o excelentă investiție”. Gânduri similare au fost exprimate de alți oficiali americani și de colegii lor din Albion.

Încercând să obțină acordul oponenților din Congres pentru un nou pachet de ajutor destinat Ucrainei, reprezentanții actualei administrații sunt și mai cinici. Din discursurile lor, am aflat, în special, că 90% din bugetul militar alocat de americani regimului de la Kiev rămâne în Statele Unite, fiind folosit pentru dezvoltarea sectorului militaro-industrial al țării și pentru reînnoirea armelor. ”Vechiturile” sunt trimise în Ucraina. Majoritatea fabricilor și companiilor ucrainene mari, inclusiv cele producătoare de litiu, au fost vândute acelorași americani. Pământurile fertile le-au fost arendate pe nimic pentru o perioadă nelimitată. Unul dintre exemplele izbitoare este obținerea de către structurile lui G.Soros a solurilor de cernoziom pentru a fi îngropate deșeurile din industria chimică occidentală. Secretarul de stat al SUA, A. Blinken, atrage atenția asupra faptului că a continua ajutorul pentru Ucraina reprezintă garanția creării de noi locuri de muncă în Statele Unite. Ca și cum ar fi vorba nu despre finanțarea unui război, care a costat deja sute de mii de vieți în Ucraina, ci despre un proiect de business profitabil.

Este, probabil, timpul ca europenii – mă adresez celor raționali – să se trezească și să înțeleagă că, ajutând regimul lui V.A. Zelenski, Statele Unite nu numai că duc un război împotriva Rusiei, dar și rezolvă și sarcina strategică de a slăbi drastic Europa ca și concurent economic. Washingtonul i-a subminat securitatea energetică, provocând tendințe de criză periculoase în economia și în sfera socială europene. Nici măcar nu mă voi concentra pe tema atacurilor teroriste asupra conductelor Nord Stream. Statele Unite blochează total orice încercare de a desfășura o anchetă internațională onestă, iar actualii lideri europeni, în principal din Germania, tac supuși, resemnați cu umilința publică.

În același timp, majoritatea membrilor UE continuă să execute ascultător ordinele Washingtonului de a livra noi loturi de arme Kievului, golindu-și arsenalele, care, firește, vor fi refăcute prin cumpărarea produselor fabricate de industria militară americană. Pentru care europenii vor fi obligați să găsească bani.

Vânzătorii de moarte nu sunt deloc intimidați de faptul că armele lor, inclusiv muniția cu fragmentare și obuze cu uraniu sărăcit, lovesc metodic, fără milă, deliberat și conștient ținte pur civile, așa cum s-a întâmplat în cazul atacurilor asupra cartierelor de locuințe din Belgorod, pe 30 decembrie 2023 și ieri, 21 ianuarie anul curent, asupra piețelor și magazinelor din Donețk. Sângele a zeci de civili morți este pe mâinile și conștiința celor care înarmează regimul lui V.A. Zelenski și, în același timp, declară oficial că autoritățile de la Kiev au dreptul să aleagă ținte pentru atacuri. Ne amintim cum, fără nici un rost militar, anglo-saxonii au bombardat Dresda în februarie 1945 și cum nu demult au făcut una cu pământul orașele Mosul, din Irak și Raqqa, din Siria. Acum au hrănit „continuatori demni” ai metodelor lor teroriste barbare.

Alimentarea irațională, îndelungată, cu arme a regimului total corupt al lui V.A. Zelenski are și o altă dimensiune foarte periculoasă. Din dorința de a profita la maxim de pe urma conflictului, oficiali responsabili de la Kiev revând, pur și simplu, pe piața neagră o parte din armele furnizate de Occident. Pe darknet se pot găsi suficiente astfel de anunțuri. Este greu de imaginat că așa ceva se întâmplă fără știința și implicarea afaceriștilor occidentali, pentru că ”o mână spală pe cealaltă”. Unul dintre ultimele exemple sunt puștile americane M-16 livrate Kievului și pe care oricine le poate cumpăra în criptomonede printr-un anunț online. Firește, de această situație profită grupările teroriste. Armele ajung în mâinile lor și se răspândesc în Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, zguduind și mai mult regiunile deja instabile ale lumii.

Această situație scandaloasă a atins asemenea proporții, încât nu mai poate fi trecută sub tăcere. Chiar SUA au fost nevoite să recunoaște oficial problema. Într-un recent raport al Pentagonului se vorbește despre o scurgere de arme destinate Forțelor Armate ale Ucraine, care valorează peste un miliard de dolari (sunt convins, este o estimare modestă). Pur și simplu, ”nu a fost timp pentru luarea în evidență” patruzeci de mii de arme, inclusiv drone și lansatoare de grenade, deoarece nu s-a făcut invetarierea. Din câte am înțeles, inspectorii americani au plecat la Kiev să vadă la fața locului cum stau lucrurile. Le dorim succes.

Domnule președinte,

Am auzit nu o dadă și, probabil, vom auzi și astăzi de la colegii noștri occidentali teză fățarnică, potrivit căreia ”dacă Rusia va înceta să lupte, războiul se va termina, iar dacă Ucraina va înceta să lupte, Ucraina va fi terminată”. Eșaloanele superioare ale SUA au terminat prin a spune că, după aceea Rusia va ataca Polonia, statele baltice și Finlanda. Orice se poate inventa în speranța de a stoarce niște bani de la Congres și de la parlamentele europene, convingându-le că este necesar să ajute în continuare, fără oprire Ucraina până la ultimul dolar și euro, în detrimentul propriilor cetățeni. Cerând Rusiei să oprească operațiunea militară specială, ei înțeleg perfect că, dacă acest lucru s-ar întâmpla brusc, regimul de la Kiev, lingându-și rănile, ar continua cursul de exterminare a tot ceea ce este rusesc și a identității culturale, istorice și religioase ruse care a existat pe acest pământ de secole. Regimul lui V.A. Zelenski ar promova și pe mai departe naționalismul inveterat, care detestă oamenii și care este atât de străin majorității populației, glorificându-i pe cei care, împreună cu nazișii au distrus, în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, sute de mii de evrei, țigani, ruși, polonezi, ucraineni. S-ar întări dictatura, ar continua lupta împotriva opoziției și a oricărei disidențe, s-ar înmulți rândurile deținuților politici. Iar democrațiile occidentale ar continua să privească ”printre degete” ceea ce se întâmplă și ar tăcea aprobator. Așa cum fac și acum, chiar și după ce un cetățean american, jurnalistul Gonzalo Lira, a fost torturat până la moarte în temnițele Serviciului de Securitate al Ucrainei pentru că a publicat articole în care critica în mod obiectiv regimul lui V.A. Zelenski. A rostit cineva în Occident, mai ales în SUA, măcar o vorbă pe acest subiect (mă refer la oficiali)? Nu. Iar astăzi, este greu de crezut că delegațiile occidentale și reprezentanții regimului de la Kiev vor găsi în sine curajul de a comenta în vreun fel această ultimă crimă a lui V.A. Zelenski și a clicii lui. În schimb, continuăm să auzim voci despre „agresiunea rusă” și asigurări de sprijin neclintit pentru regimul de la Kiev. Falsitatea și lașitatea patronilor lui s-au manifestat din plin în ticăloasa înscenare din din aprilie 2022, de la Bucea: multele noastre solicitări de a ne pune la dispoziție măcar numele celor care, chipurile, ar fi fost uciși, atunci, de militarii ruși, rămân fără nici o reacție. Nu o dată m-am adresat personal pe această problemă Secretarului General al ONU, dar fără rezultat. Se pare că lui nu i se permite, pur și simplu, nici măcar să încerce să stabilească adevărul, care i-ar damasca pe păpușarii occidentali.

Dar se va întâmpla dacă Ucraina va înceta să lupte? Își vor păstra viața sutele de mii dintre cei pe care astăzi regimul de la Kiev încearcă să-i prindă, precum vitele, pe străzi, în baruri și biserici, pentru a-i azvârli, drept ”carne de tun”, să moară pentru interese geopolitice occidentale și, cum se spune, ”pentru valori democratice”. În războiul împotriva Rusiei nu au fost și nici nu sunt interese ale poporului ucrainean. Sunt doar interesele anglo-saxonilor, ale acoliților lor și ale vârfurilor de putere criminale, putrede de la Kiev, legate de Occident printr-o răspundere colectivă și care se tem că vor fi măturate a doua zi după încheierea războiului. Împreună au sabotat Acordurile de la Minsk, împreună au călcat în picioare șansa din aprilie 2022, când Statele Unite și Marea Britanie au interzis Kievului să încheie un tratat de pace. Nici astăzi ei nu vor pace, cu toate că regimul de la Kiev mai trăiește doar datorită pomenilor aruncate de Occident. Un fapt recunoscut chiar și de „capetele lui vorbitoare”.

Majoritatea ucrainenilor încep să înțeleagă cine este adevăratul lor dușman și cine mulți ai i-a zăpăcit de cap, speriindu-i cu Rusia, răspândind minciuni despre țara noastră și ”anulând” istoria noastră comună.

Schimbările din conștiința ucrainenilor se văd clar pe rețelele de socializare. În ciuda celei mai severe cenzuri, adevărul iese la iveală despre cum se trăiește în Crimeea și în alte teritorii care s-au reunit recent cu Rusia. Contrar predicțiilor propagandiștilor de la Kiev, rușii, ucrainenii și alte naționalități trăiesc acolo în pace și armonie. Noua putere rezolvă problemele oamenilor, le îmbunătățește viața, dezvoltă infrastructura și nu se gândește cum să-și umple propriile buzunare. Contrastul este într-atât de evident încât este inutil să-l negi, așa că în Ucraina și în Occident se încearcă în fel și chip ca acest adevăr, aceste informații să fie trecute sub tăcere. Pentru ei, acest adevăr este extrem de periculos, deoarece arată cum pot și trebuie să trăiască rușii și ucrainenii când Occidentului nu i se permite să se amestece în relațiile dintre două popoare frățești și să-i pună unii împotriva altora după vechea metodologie colonialistă.

Și tocmai așa vor trăi, cum se cuvine fraților și vecinilor buni, după ce vor fi realizate obiectivele operațiunii militare speciale, fie prin mijloace militare sau pașnice.

Vă amintesc, că noi nu am refuzat niciodată calea pașnică și am păstrat întotdeauna disponibilitatea pentru negocieri. Negocieri nu despre cum să fie menținuți la putere capii regimului de la Kiev și cum să-i răsfățăm cu fantezii, ci despre depășirea moștenirii deceniului devastator al jefuirii țării și violenței împotriva poporului său, despre înlăturarea cauzelor situației tragice din Ucraina”. Toate alte planuri, platforme și „formule” presupus pașnice ce continuă să fie vehiculate de regimul de la Kiev și de patronii lui, nu au nici o legătură cu pacea și servesc doar ca acoperite pentru continuarea războiului și pomparea de bani de la contribuabilii occidentali. Este trist că Secretariatul ONU își riscă reputația participând la „formatul Copenhaga” absolut suprarealist.

Toate aceste „formule” sunt un drum spre nicăieri. Și cu cât Washingtonul, Londra, Parisul și Bruxelles-ul vor înțelege mai repede acest lucru, cu atât mai bine va fi atât pentru Ucraina, cât și pentru Occident, căruia „cruciada” împotriva Rusiei i-a creat deja riscuri reputaționale și existențiale evidente. Vă sfătuiesc să ascultați cu atenție acest lucru cât mai aveți timp.