Hot News
CM 2018 a adus economiei ruse 12,5 miliarde de euro
16/10
Exclusiv! Interviu cu Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin (III): Războiul rece 2.0
17/10

Moscova mută înainte pionul diplomației publice

Foto din arhiva personală

Episod inedit în relațiile româno-ruse, care parcă a luat, pentru moment, forma unei partide de șah: Ambasada Federaţiei Ruse în România, Academia Diplomatică a M.A.E. al Rusiei, Reprezentanța Agenției Rossotrudnicestvo în România împreună cu Centrul de studii ruse şi sovietice ”Florin Constantiniu” au organizat, Forumul diplomatic internațional ,,140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Rusia și România: istorie și perspective ale cooperării”. O aniversare care, de data aceasta, a fost marcată mai atent și a fost mai laborios concepută de ambele părți. Moscova a deschis partida cu pionul diplomației publice. Căci și la Moscova, și la București, s-a pornit de la constatarea sinceră că relațiile bilaterale sunt departe de normalitate. La Simpozionul de la București, într-un cadru neoficial, neprotocolar, neformal, dar cordial și lucrativ, cu dorința reciprocă de înțelegere reciprocă și conlucrare, politologi și istorici ruși și români, dar și cu participarea onorantă a ambasadorului Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, s-au prezentat, analizat și proiectat în viitor, la modul concret, raporturile bilaterale sub cuvântul de ordine Dialog. La un moment dat, un interlocutor din Rusia a întrebat în mod direct: De fapt, ce vrea România de la Rusia? N-a primit pe loc un răspuns punctual, dar întreaga desfășurare a manifestării a fost, de fapt, o încercare utilă de a da răspuns, în comun, acestei întrebări firești.

În preziua Simpozionului, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, Maria Zaharova, anunța că România și Rusia vor crea o comisie de experți pentru diplomație publică și dialog cultural-științific. Comisia româno-rusă – sublinia ea – “va reprezenta o platformă de dialog științific și cultural între cele două țări, în cadrul căreia se va discuta despre momentele istorice complicate în relațiile dintre cele două state, precum și problemele actuale ale relațiilor româno-ruse. Această inițiativă a savanților ruși și români reprezintă o confirmare a dorinței de a purta un dialog deschis, independent și onest, neangajat politic și fără influențe externe. În pofida unei propagande antiruse promovate într-un șir de stat din Europa, comunitatea științifică are propriu punct de vedere, pe care îl va susține în continuare”.

La rândul sau, doctorul în istorie, Vasile Buga, coordonator al Centrului de Studii Ruse și Sovietice din cadrul Institutului Național pentru Studierea Totalitarismului al Academiei Române aprecia, într-o declarație pentru “Vești din Rusia”, că „românii și rușii au un patrimoniu istoric de cultură și civilizație pe care nu îl pot nesocoti, dincolo de orice vicisitudini politice sau de altă natură. Prețuim deopotrivă tradițiile istorice, valorile identității naționale, ortodoxia, interferențele culturale și de civilizație româno-ruse. Tările și popoarele noastre pot clădi temeinic și asigura un viitor reciproc benefic legăturilor dintre ele. Dar pentru aceasta, trebuie ca relațiile bilaterale să reintre pe un făgaș firesc, din care să fie eliminate ideile preconcepute, neîncrederea, înțelegerea deficitară, procesele de intenții, etichetările”.
În același spirit, gazda reuniunii, directorul Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură de la Bucureşti, Natalia Muzhennikova, sublinia că “nu este pentru prima dată când Centrul Rus organizează asemenea platforme pentru discuții, care s-au concentrat în principal asupra contactelor istorice, umanitare și culturale ale țărilor noastre. De fapt, fundamentul platformei de dialog pentru discutarea relațiilor ruso-române există de mult timp, acum însă este instituționalizată”.

Prof.Natalia Maslakova-Clauberg, șeful delegației ruse la Simpozion, conducătorul Forumului diplomatic internațional al Academiei Diplomatice a M.A.E. al Rusiei, a făcut o prezentare sintetică a relațiilor româno-ruse de-a lungul timpului, într-un context internațional în care „țările noastre au parcurs o lungă cale de confruntări și răsturnări de situații în secolul XX, ale căror lecții ne-au demonstrat cât de fragilă este lumea de astăzi”. Universitarul rus a ținut să remarce faptul că deși din 1964 s-a înregistrat „răcirea în relațiile dintre țările noastre”, „relațiile noastre de bună vecinătate, relațiile culturale și economice au rămas întotdeauna stabile și reciproc avantajoase”.

Istoricii români Marian Stoia, Radu Ștefan Vergatti, Constantin Corneanu, Cristian Chircă au prezentat, în comunicările lor, aspecte de colaborare rodnica între țările și popoarele noastre în momente decisive ale istoriei, iar acest valoros patrimoniu istoric comun constituie o bază temeinică pentru relansarea și ridicarea pe o nouă treaptă a relațiilor bilaterale și pentru o conlucrare rodnică la nivel bilateral, regional și european, dar și pe plan internațional.

În prelungirea acestor idei, T. A. Zakaurțeva, prim prorector al Academiei Diplomatice a M.A.E. al Rusiei, constata, în spiritul adevărului, că „relațiile tradiționale s-au răcit în ultimul deceniu și jumătate, de când vectorul direcției politice românești este orientat spre Atlantic, iar Rusia a încetat să mai intereseze partea română în calitate de partener politic. Cu toate acestea – ținea să sublinieze universitarul rus – bunele noastre relații de vecinătate s-au păstrat în continuare”.

Dominanta reuniunii științifice de la București a fost, însă, diplomația publică, văzută ca una dintre formulele cele mai constructive și eficiente, în acest moment, pentru revenirea la bunele relații bilaterale și pentru armonizarea și coordonarea intereselor ambelor țări și popoare, astfel încât ele să servească binelui comun, păcii și stabilității în zona Balcanilor și Marii Negre, în Europa și în lume.
Deschiderea acestei noi căi în raporturile româno-ruse îndreptățește speranțe în reașezarea lor pe un făgaș firesc, și absolut necesar. Diplomația publică își poate extinde efectele pozitive, dincolo de actualele relații economice, științifice, culturale și de natură umanitară, netezind terenul pentru conlucrare și colaboare la nivel oficial, în sfera politicii și diplomației, într-o lume care are o nevoie tot mai presantă de dialog și apropiere și înțelegere reciprocă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2875064