MAE rus, despre rezoluția Bundestagului privind memoria victimelor de război

Rezoluția Bundestagului privind memoria victimelor celui de-al Doilea Război Mondial pune accent pe ”culturile poloneză, ucraineană și belorusă a memoriei”, în timp ce, despre partea rusă, nu se spune nimic. O asemenea selectivitate poate fi strict politică, se arată într-un comentariu al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, preluat de agenția TASS.

Sediul principal al Ministerului de Externe al Rusiei, din Moscova/ Foto: TASS

Instituția arată că rezoluția elaborată de coaliția aflată la guvernare în Germania și intitulată ”Pentru întărirea memoriei victimelor războiului german de exterminare și pentru recunoașterea acelor grupuri de victime ale național-socialismului, cărora nu li s-a acordat, până acum, suficientă atenție” presupune crearea unui centru memorial și istoric dedicat crimelor naziste împotriva umanității în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

«Din text reiese că activitatea viitorului centru va pune un accent deosebit pe ”culturile poloneză, ucraineană și belorusă a memoriei” despre cel de-al Doilea Război Mondial. Dar nici un cuvânt despre ”cultura memoriei” rusă sau rusească. În contextul obiectivelor tematice ale centului (amintim că este vorba despre ”războiul total” al Germaniei naziste pe frontul de Est), această circumstanță pare mai mult decât surprinzătoare din punct de vedere al științei istorice. … Evident că, în acest caz, motivele acestei selectivități pot părea strict politice», consideră MAE Rus.

Rusia, ca una dintre cele 15 republici ale fostei URSS și statul succesor al Uniunii Sovietice, o țară ai cărei aproape 27 de milioane de cetățeni au murit ca urmare a agresiunii Germaniei naziste, se spune în comentariu, salută invariabil orice efort de a păstra adevărul istoric despre atrocitățile inumane ale “războiului total” de distrugere, declanșat de A. Hitler, de dragul cuceririi “spațiului de locuit” pentru germani, în Est, care trebuia curățat de așa-numiții “subumani” – reprezentați, în viziunea naziștilor, de popoarele slave. Potrivit estimărilor Serviciului Federal de Statistică de Stat al Rusiei, doar populația Republicii Federale Ruse (RSFSR) a scăzut, în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, de la 111 milioane la 97,6 milioane de oameni. La începutul anului 1941, în RFSR locuiau peste 14 milioane de copii cu vârsta sub 4 ani, iar la începutul anului 1946, doar 6,8 milioane. În timpul cumplitei blocade de la Leningrad, aproape un milion de locuitori au murit preponderent din cauza foametei provocate de asediul capitalei noastre de nord de către Wehrmachtul german.

În ceea ce privește “cultura ucraineană a memoriei” despre cel de-al Doilea Război Mondial, evidențiată de autorii rezoluției, se pune întrebarea, despre ce anume este vorba. Dacă viitorul centru istoric și memorialistic german intenționează să reprezinte “cultura memoriei” ultranaționaliștilor ucraineni, care este promovată în mod activ de către autoritățile de la Kiev, astăzi și care

glorifică soldații diviziei SS “Galiția” și liderii colaboraționiștilor și complicilor la săvârșirea atrocităților naziste – S. Bandera și R. Șuhevici? Sau centrul, contrar politicii statului ucrainean de glorificare a criminalilor naziști, va difuza o viziune asupra istoriei Marelui Război pentru Apărarea Patriei a locuitorilor din Donețk, Lugansk, Kiev, Harkov, Odessa, Mariupol, Dnipro, Zaporojie și alte mii de orașe și sate ucrainene?

Inițiativa Bundestagului atinge o temă extrem de sensibilă, iar o abordare lipsită de tact poate afecta, de facto, la modul cel mai serios procesul încă neterminat al reconcilierii postbelice a popoarelor Europei, constată Ministerul de Externe. ”Nu trebuie permis ca viitorul centru să se transforme într-o platformă a rivalității între interpretări naționale ale istoriei războiului, dintre care unele vor fi preferate de Berlin din aceleași motive ale conjuncturii actuale. Inevitabil, acest lucru va deschide răni istorice adânci ale națiunilor europene care au avut de suferit din cauza nazismului”, se subliniază în comentariul diplomației ruse.

De asemenea, MAE își exprimă revolta și regretul pentru că autorii rezoluției au prezentat pactul de neagresiune sovieto-german din 1939 drept factor ”care a jucat un rol important” în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial. ”Această teză, falsă și exagerată în mod deliberat, vine în rezonanță cu rezoluția scandaloasă a Parlamentului European din 19 septembrie 2019, intitulată ”Importanța păstrării memoriei istorice pentru viitorul Europei”. Insinuările și manipulările istorice pe această temă,  menite să insufle opiniei publice occidentale ideea responsabilității Uniunii Sovietice și a celui de-al Treilea Reich pentru izbucnirea războiului, nu sunt noi, dar sunt deosebit de cinice în anul împlinirii a 75 de ani de la eliberarea Europei de nazism”, adaugă MAE.

Diplomația rusă subliniază, în același timp, faptul că Moscova apreciază pozitiv eforturile oficialităților de la Berlin, în vederea păstrării memoriei despre crimele săvârșite de Germania nazistă. ”Vom urmări cu mare interes realizarea proiectului mai sus menționat, vizând crearea unui centru memorial și istoric. Partea rusă este gata să contribuie la completarea conținutului istoric și științific al expozițiilor lui și al programului de evenimente”, se subliniază în comentariu.