Politolog: Rusia și SUA se pot înțelege în mai multe privințe, inclusiv cu privire la rachetele în Europa și zonele de tampon

Moscova şi Washingtonul ar putea începe cu renunţarea reciprocă la amplasarea rachetelor lor în Europa. Nu este exclusă nici apariţia unei zone tampon pe linia de contact dintre trupele NATO şi cele ale Rusiei, a declarat pentru publicaţia ”Vzgliad” politologul Andrei Kortunov, comentând articolele din presa americană privind condiţiile unei ipotetice înţelegeri între Moscova şi Washington privind neextintinderea NATO spre Est.

”Primul pachet de posibile măsuri de compromis între Rusia și NATO se referă nu atât la statutul Donbassului, cât la măsurile de întărire a încrederii. Rusia și SUA convin, spre exemplu, că rămân în cadrul Tratatului privind lichidarea rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune (INF), chiar dacă, din punct de vedere juridic, acesta și-a pierdut valabilitatea. Adică ambele părți se vor abține de la amplasarea în Europa a rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune de generație nouă”, spune directorul general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale al Rusiei, Andrei Kortunov.

În plus, Rusia și SUA s-ar putea înțelege în privința creării unei zone tampon cu un regim special de activitate militară – cu o mai mare transparență în ceea ce privește deplasarea de arme și cu restricții suplimentare în privința desfășurării de exerciții, este de părere expertul. Acest lucru ar reduce riscurile apariției unor incidente întâmplătoare pe linia de contact dintre armatele Rusiei și NATO. ”De asemenea, s-ar putea înțelege în privința contactelor permanente între militari, cum ar fi, spre exemplu, readucerea la viață a Consiliului Rusia – NATO”, a adăugat expertul.

”În plus, după ce s-ar reduce riscul unui conflict armat în centrul Europei, în etapa a doua va putea fi discutată și Ucraina. Începând cu primele trei puncte ale Acordurilor de la Minsk, ce presupun retragerea trupelor, a armamentului greu, un control mai sever asupra încetării focului și, poate, o întârire a misiunii de observatori ai OSCE. Asemenea măsuri pot fi adoptate destul de repede, fără să fie nevoie de concesii reciproce”, a subliniat interlocutorul publicației ”Vzgliad”.

În cea de-a doua etapă ar trebui, de asemenea, să fie convenită o încetare a incidentelor în Marea Neagră, deoarece ”incidentele de genul celui care a avut loc în vară, în care a fost implicat distrugătorul britanic Defender, poartă în sine mari riscuri”, avertizează expertul. Și pentru că veni vorba, părțile au reușit, anterior, să obțină un obiectiv similar în Țările Baltice – în Marea Baltică, numărul incidentelor periculoase s-a redus drastic.

În cea de-a treia etapă se poate începe o discuție despre chestiuni mai principiale, consideră Kortunov. Să spunem, despre garanții de securitate pentru Ucraina, în schimbul garanției că autoritățile de la Kiev nu vor încerca să rezolve prin forță problema Donbassului. ”Poate acest lucru se va face sub forma unui memorandum unilateral al NATO privind un moratoriu asupra expansiunii spre Est. Însă, eu nu prea cred că NATO va oferi Moscovei garanții juridice că renunță la extinderea sa, deoarece acest lucru va însemna modificarea Tratatului Atlanticului de Nord din 1949. Este imposibil să-ți imaginezi așa ceva în conjunctura actuală. Va fi nevoie de acordul tuturor membrilor Alianței, inclusiv al țărilor care nu vor să poarte dialog cu Rusia”, a explicat Kortunov.

Joi, consilierul președintelui Rusiei, Iuri Ușakov, a transmis consilierului președintelui SUA pentru securitate națională, Jake Sullivan, propuneri concrete în vederea elaborării de garanții juridice pentru garanții de securitate. ”Ușakov a oferit explicații legate de proiectele celor două documente – un tratat și un acord – privind garanții de securitate, transmise, miercuri, pe canalele diplomatice ale MAE părții americane”, a declarat secretarul de presă al președintelui, Dmitri Peskov. ”Și, foarte important, Ușakov a adus la cunoștința lui Sullivan că suntem disponibili să începem de îndată negocieri privind proiectele acestor documente”.

Reprezentanta oficială a MAE Rus, Maria Zaharova, a adăugat că, formulând propuneri privind garanțiile de securitate, Moscova a expus idei concrete pentru a preveni o nouă escaladare a situației.

Tot joi, analistul american Michael O’Hanlon, reprezentantul celui mai mare centru de think-tank din SUA, a îndemnat Washingtonul să ”găsească și alte metode de a apăra Ucraina, Georgia și alte țări neutre din Europa de Est”, în loc să le accepte în NATO. ”Trebuie să regândim ideea extinderii NATO… Mai mult, așa cum demonstrează marile exerciții militare ale președintelui Putin, el poate ajunge în Ucraina mult mai repede decât noi, și cu forțe mai multe”, a scris el în paginile publicației USA Today.

O’Hanlon nu consideră republici precum Ucraina sau Georgia teritorii de importanță strategică, pentru a căror apărare NATO trebuie ”să-și trimită soldații la moarte și să riște al Treilea Război Mondial”. În același timp, Moscova trebuie ”descurajată”, trebuie obligată să renunțe la a destabiliza Donbassul și să recunoască dreptul Ucrainei și al Georgiei de a adera la organizații internaționale de tipul Uniunii Europene.

Comentând tezele autorului din USA Today, Kortunov a fost de acord cu faptul că, pentru Washington, aceste teritorii nu intră în zona de importanță vitală. ”Mai ales că principala atenție a Casei Albe este concentrată acum pe China, pe regiunea Indio-Pacific. Desigur, în aceste condiții, să impui societății americane Ucraina și Georgia în calitate de membre NATO nu prea are logică, mai ales pe fondul retragerii trupelor americane din Afganistan”, a apreciat interlocutorul publicației ”Vzgliad”.

În același timp, Washingtonul este, totuși, intersat de garanții de securitate pentru Ucraina. ”Dar sub ce formă ar trebui oferite astfel de garanții? Este o mare întrebare. Sunt diferite căi, cum ar fi, spre exemplu, întărirea rolului OSCE, crearea altor mecanisme de securitate în Europa. Pot fi întreprinși pași în direcția ONU. La un moment dat s-a discutat ideea de a introduce în Ucraina un contingent ONU de menținere a păcii, care să-i apere pe observatorii OSCE. Un asemenea scenariu este posibil. Este nevoie doar de voință politică, de dorința părților. Dacă dialogul merge, pot fi identificate formate concrete”, a prezis Kortunov.