„Există o controversă dacă avem nevoie de altceva în afară de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru a lupta împotriva impunității în Ucraina. Împreună cu Comisia Europeană, am înaintat o propunere miniștrilor și am discutat-o, deși fără un rezultat concret”, a spus diplomatul, vorbind la un forum pentru drepturile omului, organizat la Bruxelles.
Borrell a adăugat că înființarea unei structuri alternative este posibilă, dar a definit dezbaterile pe marginea acestei inițiative drept „o discuție interesantă, dar fără un răspuns concret”.
În același timp, el a adăugat că UE ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a „lupta împotriva impunității”, dar nu a anunțat ce planuri se preconizează, pe viitor, în acest sens. .
La sfârșitul lunii noiembrie, Comisia Europeană a venit cu inițiativa de a crea un tribunal internațional special pentru Ucraina, sub auspiciile ONU. Șefa CE, Ursula von der Leyen, a declarat că structura condusă de ea este „gata să lucreze cu parteneri internaționali” pentru a promova această inițiativă.
Ulterior, procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) de la Haga, Karim Khan, a subliniat că planurile UE privind crearea unui tribunal special „subminează o anchetă similară pe care o desfășoară CPI”.
Documentul „cu privire la lupta împotriva impunității pentru crimele comise” în Ucraina, convenit la 9 decembrie de Consiliul UE, nici măcar nu menționează propunerea CE referitoare la tribunal.
Reprezentantul permanent al Moscovei la sediul ONU de la Geneva, Ghennadi Gatilov, a explicat pentru RIA Novosti că punerea la punct a unui mecanism sub egida ONU necesită aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, iar fără aceasta, „tribunalul privind Ucraina” propus de UE este imposibil.
Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a subliniat că Rusia respinge categoric acuzațiile Kievului de crime de război în Ucraina. Ministerul de Externe i-a calificat pe promotorii ideii de a crea o instanță internaționale pentru Ucraina drept o „gașcă” și a spus că nu va avea jurisdicție asupra Moscovei.
Pe 2 martie, Parchetul CPI a lansat o anchetă privind crimele de război și crimele împotriva umanității din Ucraina. Procurorul instanței, Karim Khan, a declarat la 11 martie că echipa de anchetă a instanței a început să colecteze probe în cadrul anchetei.
Rusia nu este membră a CPI. Ministerul rus de Externe a menționat că „nici lovitura de stat anticonstituțională sângeroasă de la Kiev, nici arderea oamenilor vii din Odesa, nici anii de crime împotriva locuitorilor din Donbass nu au devenit până acum un motiv pentru a intensifica ancheta”. În Republica Donbass, s-a anunțat că activiștii publici din Donbass au trimis CPI dosare cu privire la miile de crime de război comise de forțele armate și de securitate ucrainene din regiune. Până la urmă niciuna dintre plângeri nu a fost investigată.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Populare Lugansk, în cei opt ani de conflict din Donbass, peste trei mii de acțiuni în justiție pentru crime de război de la Kiev au fost înaintate la CEDO și la CPI. Cu toate acestea, instanța nici nu a început cercetarea acestor cazuri.
Comitetul de Investigații al Rusiei a menționat că reprezentanții organizațiilor de avocați din țară au pregătit și au transmis către CEDO peste 7.350 de plângeri ale locuitorilor din Donbass care au suferit din cauza acțiunilor autorităților ucrainene. De asemenea, Ministerul Justiției al Ucrainei a raportat că au existat peste șapte mii de astfel de declarații.
