Premierul polonez Morawiecki către omologul său ucrainean: Glorificarea lui Bandera este inadmisibilă

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, i-a comunicat omologului său ucrainean, Denis Șmîgal, revolta sa în legătură cu sărbătorirea zilei de naștere a liderului naționaliștilor ucraineni, Stepan Bandera (1 ianuarie – n.r.), relatează agenția RIA Novosti.

La 1 ianuarie, în Ucraina s-au desfășurat, sub patronajul autorităților oficiale, o serie de evenimente dedicate zilei de naștere a lui Bandera.

„Nu am cuvinte pentru a-mi exprima revolta față de orice fel de acțiuni care ridică în slăvi sau îi onorează pe cei responsabili de crimele din Volînia. De mâinile ucrainenilor au murit, atunci, între 100.000 și 200.000 de polonezi. A fost un genocid. Nu vom uita niciodată acest lucru. Nu am nici un dram de înțelegere pentru justificarea acestor crime”, a declarat Morawiecki, răspunzând la întrebările venite pe Facebook.

1 ianuarie 2021. O procesiune la lumina torțelor din centrul Kievului, cu prilejul zilei de naștere a lui Bandera. Pe pancarta scrie: ”Religia noastră este naționalism! Profetul nostru este Stepan Bandera!/ Foto: hist-etnol.livejournal.com

1 ianuarie 2023. Lvov. Cinstirea primului nazist ucrainean, Stepan Bandera, în fața monumentului dedicat acestuia/ Foto: ru.telegram-politics.com

„Acum câteva ore am abordat acest subiect cu premierul Ucrainei, căruia i-am transmis poziția mea absolut negativă față de toți cei care nu înțeleg acest lucru și vor să proslăvească pe veci memoria lui Bandera”, a declarat premierul polonez.

Problema interpretării masacrului de la Volînia, precum și atitudinea față de liderii naționaliști ucraineni din perioada OUN-UPA (Organizația Naționaliștilor Ucraineni-Armata Insurecțională Ucraineană, ambele considerate organizații teroriste și interzise în Rusia, n.r.) reprezintă una dintre cele mai dificile probleme în relațiile dintre Polonia și Ucraina.

Varșovia îl consideră pe Bandera, în special, ca fiind ideologul evenimentelor din 1943 cunoscute sub numele de Masacrul de la Volînia – zi în care naționaliștii ucraineni au atacat simultan aproape 150 de sate poloneze. Istoricii polonezi consideră Masacrul de la Volînia un genocid și epurare etnică și afirmă că, potrivit diferitelor surse, au fost uciși între 100.000 și 130.000 de oameni.

În vara anului 2016, Camera Inferioară a Parlamentului polonez a adoptat o rezoluție prin care a recunoscut ziua de 11 iulie drept Zi Națională de comemorare a victimelor genocidului comis de naționaliștii ucraineni împotriva locuitorilor celei de-a doua Republici Poloneze în perioada 1943-1945. Conform versiunii poloneze, în perioada 1939-1945, au fost comise crime în masă de către susținătorii OUN-UPA împotriva populației poloneze din Volînia, Galiția de Est și din provinciile sud-estice ale celei de-a doua Republici Poloneze.

Cercetătorii ucraineni consideră aceste evenimente drept consecințe ale războiului dintre Armia Krajowa poloneză și UPA, la care a participat și populația civilă a regiunii. Partea ucraineană își estimează pierderile între 10.000 și 12.000 de oameni.

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o declarație prin care condamnă decizia Sejm-ului polonez de a recunoaște masacrul de la Volînia drept genocid. Parlamentarii ucraineni consideră că această decizie „a pus în pericol realizările politice și diplomatice ale celor două țări”.