Hot News
Mii de voluntari din diferite țări vor să lupte de partea Rusiei în cadrul operațiunii militare speciale
12/02
MAE rus: Rusia este gata de negocieri cu Ucraina
13/02

Corneliu Vlad. Conflagrația din Ucraina: când a început, de ce se prelungește

Corneliu Vlad

Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală

Corneliu VLAD

Pentru politicienii și politologii occidentali, operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina înseamnă „războiul din Ucraina”. Acum, în preajma împlinirii unui an de la declanșarea operațiunii, președintele Putin a ținut să precizeze că de fapt ostilitățile au început în 2014 și nu Rusia, ci regimul de la Kiev și susținătorii săi le-a declanșat.

”Aș vrea să mai spun o dată: nu am început nicio ostilitate, încercăm să le punem capăt, a accentuat liderul de la Kremlin. Ostilitățile au fost începute de naționaliștii ucraineni și de cei care i-au susținut în 2014, când a avut loc lovitura de stat; așa s-a întâmplat. Au urmat evenimentele din Crimeea și din Donbass”.

Kievul a început războiul împotriva Donbassului în 2014 și, încălcând toate acordurile și obligațiile, a blocat efectiv Republicile Donețk și Lugansk. „Împotriva lor au fost folosite vehicule militare grele și au fost efectuate operațiuni militare majore”, a menționat șeful statului. „Aici au început războiul. A durat opt ani și a avut ca scop exterminarea oamenilor care locuiesc acolo și se simt legați de Rusia, de cultura rusă și de limba rusă prin sânge. Cât timp am fi putut să-l tolerăm?”

În acest moment, când se împlinește un an de la începutul ostilităților, Moscova se declară pregătită să se angajeze discuții cu Kievul, „dar nu ar trebui să existe nicio precondiție pentru discuții care ar trebui să se bazeze pe realitatea existentă”, a declarat viceministrul rus de externe Serghei Verșinin.

În realitate, a spus diplomatul rus, nu Kievul, ci Washingtonul și Bruxellesul iau decizia cu privire la discuțiile cu Moscova. El a amintit că asemenea discuții au mai avut loc, la Minsk și Istanbul, dar ele au fost rupte de Ucraina. Însă „ deciziile se iau nu la Kiev, ci în alte capitale, în primul rând la Washington și Bruxelles”.

Implicarea crescândă a SUA/NATO în conflict sub raport politic, militar, informațional, afluxul masiv de armament și dolari în direcția Kievului întrețin și prelungesc conflictul. Iar mai nou presa americană vorbește de posibilitatea reluării activităților Forțelor Speciale de Operații ale SUA în Ucraina. Dar dacă ar relua activitățile Forțelor de Operațiuni Speciale ale SUA în această țară, Administrația de la Washington ar opta pentru „participarea nedisimulata” a trupelor sale regulate la conflictul din Ucraina , a declarat ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov.

Ziarul „Washington Post”, bazat pe surse din Administraţie, anunță o posibilă trimitere a forțelor speciale în Ucraina, ceea ce „ dovedește încă o dată că la Washington există o obsesie pentru visul irealizabil de a provoca Rusiei o înfrângere strategică și disponibilitatea de a face față unor riscuri de nedescris în această urmărire”, apreciază ambasadorul rus. Iar „reluarea activităților Forțelor Speciale va reprezenta participarea nedisimulată a armatei regulate la conflict”, a subliniat diplomatul. „Această linie a Washingtonului exacerbează implicarea SUA în confruntarea cu noi în Ucraina și trage lumea în consecințe imprevizibile”.

”Întreaga lume occidentală s-a întors împotriva noastră, a mai declarat ambasadorul Antonov. Dar este deja clar astăzi că planurile de a provoca o înfrângere strategică asupra țării noastre au fost zădărnicite. Rusia, mai ales în ultimul an, și-a restructurat economia, și-a întărit puterea militară și a intensificat cooperarea cu majoritatea statelor”. Dar Federația Rusă, a subliniat diplomatul, „nu renunță la obiectivele sale, iar principalul obiectiv este crearea unei ordini mondiale democratice bazate pe egalitate și respectul pentru dreptul internațional”.

Așadar Moscova subliniază că actuala conflagrație a fost inițiată de Kiev și susținătorii săi și tot ei prelungesc conflictul.

„Conducerea rusă, care a luat o decizie cu privire la pașii extrem de drastici, era probabil conștienta de consecințe, sau poate chiar le-a căutat în mod conștient, apreciază politologul rus Feodor Lukianov. Acest lucru a schimbat valoarea cooperării cu Occidentul. Aceasta nu înseamnă că izolaționismul va deveni normă – ea marchează sfârșitul unui capitol istoric important în relațiile politice. Iar noul Război Rece nu se va încheia prea curând”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2875082