Hot News
Zelenski vrea ca locuitorii din Donbass care au trecut de partea Rusiei să fie judecați
06/07
Surse: Forțele armate au lovit Academia din Lvov, unde erau tancuri Challenger
07/07

Mediul de afaceri străin nu a părăsit Rusia din cauza Ucrainei

Foto: dzen.ru

Companiile străine care au rămas în Rusia în 2022 au câștigat mai mult decât suma trimisă Ucrainei de țările occidentale în cadrul programului de ajutor. În pofida eforturilor Washingtonului, aproximativ 80% dintre firme, inclusiv americane, își continuă și în prezent activitatea pe piața rusă. Care este motivul unei astfel de politici a companiilor străine? Un articol pe această temă a fost publicat de Vzgliad.

Aproximativ 80% dintre companiile occidentale continuă să activeze în Rusia, se arată în raportul Școlii de Economie de la Kiev. Potrivit studiului, până la operațiunea militară specială, în Federația Rusă activau 1387 de firme, după care au rămas 1146. Dintre reprezentanții mediului de afaceri,care nu au părăsit Rusia se numără Philip Morris, Japan Tobacco, Pepsi, Danone, Metro, Mars, Procter&Gamble.

În document se arată că procentul companiilor care s-au retras din Rusia a crescut până la mijlocul lunii aprilie 2022. În ultimele zece luni însă, raportul dintre firmele care au plecat și cele rămase nu s-a schimbat, practic. În același timp, aproximativ 36% dintre reprezentanții mediului de afaceri occidental s-au declarat deja dispuse să părăsească Rusia, 41% rămân încă în țară și doar 8% s-au retras complet de pe piață.

Separat, raportul informează că veniturile totale realizate de companiile rămase a atins cifra de 215 miliarde de dolari. Aceste date arată destul de interesant pe fondul datelor studiului elaborat de Institutul pentru Economia Mondială din Kiel (Germania), publicat pe canalul oficial de pe rețeaua Telegram al Ministerului Reintegrării al Ucrainei, conform căruia capitalul occidental alocat susținerii țării se ridica la un total de 170 de miliarde euro (185 miliarde de dolari).

Suma totală include indicatori privind ajutorul militar, financiar și umanitar. În plus, indicatorul cuprinde fonduri trimise Ucrainei de organizații economice, cărora le revin aproximativ 13 miliarde de euro. Principalii donatori, alături de 40 de țări occidentale, au fost FMI și Banca Mondială.

În schimb, principalii sponsori ai Forțelor Armate ale Ucrainei au fost Statele Unite și Uniunea Europeană, care au direcționat 71, respectiv 62 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina. Contribuția altor țări este de doar 23 de miliarde de euro. Se precizează că UE a oferit cei mai mulți bani pe partea de ajutor financiar, în timp ce Washingtonul a trimis cel mai adesea fonduri destinate armatei.

Astfel, profitul total al companiilor occidentale rămase în Rusia a depășit semnificativ suma totală a capitalului occidental alocat pentru a susține Ucraina. În comunitatea de experți, acest lucru este explicat prin faptul că pentru multe firme este pur și simplu dezavantajos să abandoneze o piață verificată. În plus, procesul de retragere din Rusia presupune o serie întreagă de dificultăți.

„Este logic că 80% dintre companiile occidentale nu s-au încumetat să părăsească piața rusă. Nimeni cu mintea la cap nu ar îndrăzni să renunțe la tot ce a „dobândit prin muncă asiduă” în ultimii 20-30 de ani. Deși Ucraina completează în mod regulat așa-numita listă a sponsolilor terorismului, mulți giganți occidentali ajunși acolo, nu reacționează în niciun fel, practic, la această decizie”, a spus politologul și economistul Ivan Lizan.

În acest sens, revine în memorie cel mai ilustrativ caz de sancțiuni din ultima lună, când câteva zeci de companii scandinave au refuzat să colaboreze cu producătorul american de produse de patiserie și dulciuri, Mondelez International (mărcile Milka, Oreo, Alpen Gold și multe altele), din cauza refuzului acestuia de a părăsi piața rusă.

Un alt exemplu interesant datează din ianuarie, când lanțurile de supermarketuri ucrainene Varus și Novus au anunțat că renunță la produsele companiei franceze Bonduelle, care și-a continuat activitatea în Rusia. Analiștii politici au estimat că mediul de afaceri francez dă dovadă de mai multă rațiune decât cel american, deoarece în Rusia au mai rămas Auchan, Leroy Merlin și alții.

„La rândul lor, companiile mici care nu intră sub incidența sancțiunilor și au posibilitatea de a-și reconstrui logistica preferă, de asemenea, să rămână în Rusia. Piața locală este pe înțelesul lor, au legături bine stabilite, datorită cărora își pot continua activitatea în țară”, precizează interlocutorul.

„În același timp, a te retrage de pe piață s-a dovedit mai dificil decât să lucrezi în noile condiții. Grație măsurilor adoptate de guvernul Federației Ruse, vânzarea de bunuri imobiliare și active la prețurile pieței este imposibilă. De aceea, pentru companiile occidentale pierderile în cazul retragerii din Rusia au nu doar un caracter de imagine, dar și de patrimoniu”, subliniază expertul.

„Pentru companiile occidentale, chiar și un mic profit s-a dovedit mai bun decât orice pierdere contabilă. Unele organizații au reușit să transfere oficial afacerea lor sub controlul unor manageri locali și astfel să continue să lucreze, să-și mențină imaginea și să câștige mai departe”, adaugă interlocutorul.

„În același timp, plecarea unor companii occidentale care au activat, de exemplu, în industria uşoară, a fost în favoarea noastră și a deschis mari oportunități pentru producătorii autohtoni. Cu domeniile de înaltă tehnologie este însă tot mai greu, aici fiind necesară o politică activă de substituire a importurilor”, subliniază Lizan.

„Părăsind piața rusă, companiile occidentale pierd profituri, infrastructura aferentă, precum și perspectivele de a se dezvolta în Rusia. În plus, scade interesul altor țări pentru jucătorii scoși de pe teren. De fapt, întreprinderile își pierd caracterul comercial, dobândind trăsături de actori politici, ceea ce le afectează credibilitatea”, a venit, în completare, economistul Vasili Koltașov.

Dacă o firmă face profit în orice țară, ea nu are motive să plece de acolo, chiar dacă politicienii i-au ordonat să facă acest lucru. Desigur, la această regulă există și excepții, dar mediul de afaceri care se lasă condus de ideologie, acționează, cel mai des, în detrimentul său”, explică expertul.

„În orice țară, procesul de retragere de pe piață este destul de greoi. Trebuie să se înțeleagă ce este de făcut cu spațiile sau cu personalul, dacă este important să vinzi sau să închiriezi propriul patrimoniu. Este imposibil de enumerat toate dificultățile legale ce apar, așa că aprecierile cum că Rusia creează greutăți deosebite firmelor care se retrag de pe piața ei sunt greșite”, subliniază el.

„Fără îndoială, pentru Rusia este important ca întreprinderile străine să-și continue activitățile pe piața locală, făcând abstracție de la problemele politice. Desigur, nu se va reuși să se ajungă la un asemenea nivel de cooperare cu toate companiile rămase, cineva oricum va pleca, iar altcineva își va transfera, poate, activele la noi. Și acest lucru poate fi considerat un succes ”, a concluzionat Koltașov.

2 Comments

  1. alex spune:

    Dar rușii nu mai au Coca Cola,asta e important.Eeeeee!(ciuda-ciuda!).

  2. Carmen spune:

    Au rămas în Rusia firmele care sunt conduse de oameni cu minte. Afacerile sunt afaceri, iar firmele care au plecat nu au avut decât de pierdut. Au gândit logic: ce ne interesează pe noi Zelenski sau Biden, sancțiunile sau ostilitățile. O afacere trebuie să continue în orice condiții și, mai ales, nu se implică în politica absurdă dusă de SUA și Occident. Probabil că în viitor se vor întoarce și unele firme care au luat decizia proastă de a pleca din Rusia. Asta, dacă Rusia mai dorește să le primească…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2875108