Corneliu Vlad: Un Plan B occidental pentru Ucraina și riscurile sale

Corneliu VLAD

În perspectiva, tot mai conturată, a înfrângerii regimului de la Kiev în confruntarea ruso-ucraineană, sprijinitorii occidentali ai echipei Zelenski caută cu febrilitate modalități de salvare a aparențelor în gestionarea conflictului în care SUA și aliații lor s-au angajat tot mai masiv într-o confruntare tot mai evidentă cu Rusia.

Dar solidaritatea de acțiune a NATO în Ucraina se fisurează în mod evident, în ciuda noianului de declarații triumfaliste lansate până de curând în Occident.

Liderii politici, analiștii și presa occidentală produc cele mai diverse formule pentru un așa-zis “plan B” de acțiune în noua situație.

„Statele Unite au trecut deja la Planul B. Administrația Biden nu a emis o declarație oficială în această privință, dar schimbarea a început deja”, scrie analistul geopolitic american Mike Whitney. “Washington Brain-trust a abandonat orice speranță de a câștiga definitiv războiul (Planul A) și, prin urmare, a adoptat o strategie complet diferită, (Planul B)”, afirmă el și explică.

Planul B este o combinație de două elemente principale:

    A – O strategie de „ abordare defensivă” cu obiectivul de a prelungi conflictul cât mai mult posibil pentru a împiedica Rusia să obțină o victorie clară. Aceasta este prioritatea maximă.

    B – Intensificarea atacurilor asimetrice asupra infrastructurii vitale și a zonelor civile din Rusia.

Dar “orice îngrijorare pentru poporul ucrainean sau viabilitatea viitoare a statului ucrainean nu au fost luate în considerare în calculul Washingtonului”, remarcă analistul citat, care continuă: “În termeni practici, asta înseamnă că mai mulți soldați ucraineni vor fi sacrificați pentru  folosirea Ucrainei ca rampă de lansare pentru atacuri asupra Rusiei”.

Planul B s-a conturat clar prin alocarea resurselor oferite în cadrul noului „Supliment de securitate națională” lansat recent de președintele Biden. Proiectul de lege prevede 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, din care doar 13 miliarde de dolari vor fi cheltuiți pentru arme și sisteme de arme.

Dar cum va contribui acea sumă meschină la înfrângerea armatei ruse? – se întreabă analistul Mike Whitney. “Aliații SUA și NATO au cheltuit deja peste 200 de miliarde de dolari pentru finanțarea războiului din Ucraina, iar ucrainenii pierd. Cum ar trebui să facă diferența alte 13 miliarde de dolari?”

Analistul politic american Ted Snider afirmă că “pachetul de ajutor de 61 de miliarde de dolari nu va oferi suficienți bani, nu va furniza armele extrem de necesare și nici nu le va livra la timp, nu va oferi trupele și mai necesare și nu va asigura victoria. 61 de miliarde de dolari reprezintă o sumă masivă de bani, dar nu suficient de masivă pentru a învinge Rusia”.

Implicarea occidentala obstinată în conflagrația din Ucraina se reflectă și în intentiile politico-militare ale unor lideri occidentali. Președintele francez Macron a reafirmat că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina. El a spus că o astfel de situație trebuie luată serios în calcul dacă Rusia ar străpunge liniile de front ucrainene și Kievul ar face o astfel de solicitare. Anterior, Macron a ținut un discurs în care a declarat că Europa este „pe moarte” și ar putea „dispărea”.

Iar șeful diplomaţiei britanice David Cameron a anunţat intenţia Londrei de a reuni partenerii occidentali pentru a strânge fonduri pentru nevoile militare ale Ucrainei, după ce premierul britanic Rishi Sunak a anunţat un ajutor suplimentar de 500 de milioane de lire sterline (584 de milioane de euro) pentru a ajunge la trei miliarde de lire pe an (3,5 miliarde de euro), precum şi furnizarea de noi muniţii.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că „locul de drept al Ucrainei este în NATO”. Aderarea Ucrainei la NATO este văzută că „inevitabilă”, dar țara se confruntă în prezent cu provocări în îndeplinirea setului complet de criterii de aderare la NATO.

Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat aceste declarații și comentarii drept periculoase și îngrijorătoare și a declarat că acestea ar putea pune în pericol întregul sistem al arhitecturii de securitate europeană.

Comentariile președintelui Macron despre o posibilă intervenție franceză în Ucraina fac parte dintr-o „tendință foarte periculoasă”, a spus Peskov. „Franța, prin șeful său de stat, continuă să vorbească despre posibilitatea implicării sale directe, pe teren, în conflictul din Ucraina”, a spus el.

La 2 martie 2024, președintele Vladimir Putin a avertizat împotriva „șantajului nuclear” al Occidentului și a menționat că, în timp ce acuzau Rusia de planuri de a atac al aliaților NATO din Europa, aceștia „selectau ținte pentru lovirea teritoriului nostru” și „vorbeau despre posibilitatea de a trimite un contingent NATO în Ucraina”.

 „Ne amintim de soarta celor care si-au trimis contingentele de trupe pe teritoriul țării noastre”, a spus liderul rus cu referire tacita la invaziile eșuate ale lui Napoleon și Hitler. „Acum, consecințele pentru potențialii invadatori vor fi mult mai tragice.” Putin a declarat că Occidentul ar trebui să țină cont de faptul că „avem și armele care pot lovi ținte pe teritoriul lor”.