Cu ce se poate răspunde la desfășurarea armelor ofensive ale SUA în Groenlanda?
14/02
Rușii și-au evaluat situația financiară
14/02Politolog: ”Ei de mult joacă fiecare pentru sine”
Aleksandr Asafov/ Foto: Lomovka
Întâlnirea informală a liderilor țărilor Uniunii Europene, la care nu au fost invitați reprezentanții a opt state membre, s-a soldat cu un eșec, deoarece o parte dintre inițiatori au întârziat, iar cei prezenți nu au discutat practic nimic.
Consultat de cotidianul Lomovka, politologul Aleksandr Asafov a explicat dacă acest eveniment poate fi considerat semn al unei scindări în interiorul UE și cum s-ar putea reflecta acest lucru asupra Rusiei.
”Uniunea Europeană nu mai există de mult ca monolit. Desigur, ea este reglementată prin diverse documente, deși, reamintesc, nu există nici măcar o Constituție comună. Sunt doar niște tratate. În acest sens, încă din perioada pandemiei de COVID, ei de mult joacă fiecare pentru sine.
Iar aici este vorba despre avantaje și despre cei care beneficiază de pe urma lor. De aceea, dacă nu există o agendă comună, evident că nu există unitate, nu există o poziție unică ce poate fi discutată.
De aceea nu sunt decizii și nici chiar evenimentul în sine. În pofida diferențelor de poziție, ținând cont de relația de dependență față de SUA, deciziile anti-ruse rămân oricum prioritare, chiar și în pofida poziției suverane a Ungariei, Slovaciei și așa mai departe.
Ca atare, cu cât sunt mai mari diferențele de interese și cu cât Uniunea Europeană este mai decorativă, cu atât este mai bine pentru noi”, a concluzionat expertul.
1 Comment
Deși Uniunea Europeană este în curs de dezmembrare, ceea ce este bine pentru Rusia (după cum spunea politologul Asafov), dar este în aceeași măsură benefică și salvatoare pentru țările membre (care și-au pierdut suveranitatea), Führer Ursula nu încetează să ne uimească prin deciziile pe care le ia personal privind organizația. La München, după ce s-a declarat ,,foarte liniștită de discursul secretarului de stat” Rubio, ea a venit cu următoarea idee: ,,UE ar trebui să activeze pactul de apărare reciprocă prevăzut în tratate și să renunțe la unanimitate în favoarea votului cu majoritate calificată (QMV).” Acest vot necesită ca 55% din țările UE, reprezentând 65% din populația blocului, să voteze în favoarea unei propuneri. Acesta a fost propus ca o posibilă modalitate de a ocoli, de exemplu, veto-ul Ungariei asupra aderării Ucrainei la UE. Prin urmare, monolitul e crăpat de mult, iar acum, cu ajutor intern, se împrăștie în mai multe bucățele. Sună bine.