Mihail Gorbaciov și George Shultz: Să refacem drumul spre pace

Articol semnat de Mihail Gorbaciov (primul președinte al URSS) și George Shultz (secretar de stat al SUA în 1982-1989) și apărut în ”Rossiiskaia Gazeta”

Au trecut 30 de ani din ziua în care liderii URSS și SUA, la Geneva, au declarat, în termenii unui document comun: ”Războiul nuclear este inadmisibil, aici nu pot exista învingători”. Ei nu s-au limitat doar la cuvinte. Cu mai puțin de un an mai tâziu, la Reykjavík ei au convenit parametrii viitoarelor tratate de lichidare a rachetelor cu rază medie de acțiuni și de reducere radicală a armamentului strategic. Un an mai târziu, în 1987, primul dintre aceste tratate a fost semnat. Lichidarea unei întregi categorii de rachete a declanșat procesul de dezarmare nucleară reală.

În cadrul tratatului INF și a tratatelor încheiate ulterior privind reducerea armamentului strategic ofensiv a fost pus la punct un sistem novator de control, inspecții, schimb de date și consultări reciproce, cu scopul asigurării încrederii reciproce a părților că tot ceea ce este scris în acele documente se respectă cu strictețe.

Reykjavik a devenit o filă de istorie inclusiv pentru că liderii URSS și SUA au fost de acord că scopul final al procesului de reducere a armamentului nuclear trebuie să fie lichidarea totală a tuturor tipurile de arme nucleare. Drumul către acest țel este inevitabil greu, dar buna înțelegere dintre cei doi lideri au dat roade: astăzi, numărul purtătoarelor și a focoaselor nucleare s-a redus de câteva ori.

Alt rezultat important al înțelegerilor convenite a fost îmbunătățirea relațiilor, apariția unei încrederi reciproce între cele două state și, în general, însănătoșirea relațiilor internaționale. Acest lucru a contribuit la rezolvarea problemelor regionale, la dezvoltarea proceselor democratice, la îmbunătățirea vieții oamenilor din multe țări. În ultimii ani, relațiile dintre marile puteri s-au complicat, a apărut pericolul ca rezultatele obținute pe durata procesului care a condus la sfârșitul războiului rece, să fie reduse la zero.

Renunțarea la tratatul INF ar putea fi pasul spre reluarea cursei înarmării, la distrugerea stabilității strategice, la pericolul izbucnirii unui război devastator, din cauza unei defecțiuni tehnice sau a unei erori de calcul. Răspunsul la problemele apărute trebuie să fie nu refuzul Tratatului, ci pași pentru păstrarea, dezvoltarea și completarea lui. Militarii și diplomații SUA și ai Rusiei trebuie să se strângă pentru a analiza și pentru a găsi o soluție la problemele legate de monitorizare și control. Iar acest lucru trebuie făcut fără întârziere. În trecut, prin dialog insistent și răbdător au fost soluționate probleme nu mai puțin grele. Suntem convinși că acest lucru este posibil și acum.

Este nevoie de un amplu dialog strategic între reprezentanții oficiali ai celor două țări, dar și la nivel de experți, oameni de știință, veterani ai politicii și diplomației. Îndemnăm la crearea unui forum interguvernamental de experți ruși și americani pe probleme de securitate și depășirea amenințării nucleare. În cadrul lui ar trebui analizate schimbările care au avut loc în domeniul securității în ultimul deceniu, inclusiv dezvoltarea mijloacelor de apărare aeriană, a armelor nucleare de mare precizie și a mijloacelor spațiale, pericolele apărute la adresa securității ciberneticii, potențialul nuclear al altor state. Sunt probleme complexe, care reclamă o analiză profundă și unitatea potențialului intelectual al țărilor noastre.

Amândoi am fost la Reykjavik și împreună am străbătut drumul spre primele înțelegeri. Înțelegem cât de complicate sunt problemele apărute. Dar suntem convinși că Rusia și SUA pot și trebuie să reia mișcarea spre o lume eliberată de arme nucleare. Omenirea trebuie să scape de armele care îi amenință existența.