Serghei Lavrov, despre UE, un partener nesigur și birocrația occidentală crescută pe rusofobie

Un fragment din interviul cu ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei LAVROV, acordat ziarului ”Kommersant”, la New York

– Cu ceva timp în urmă, liderii europeni au dat de înțeles că, dacă ar exista vreo schimbare, cu semnul plus, în direcția ucraineană, atunci sancțiunile vor fi atenuate. Schimbările par să fi început. Vă așteptați la atenuarea presiunii sancționale?

Serghei Lavrov: – Nu ne interesează acest lucru. Președintele rus, Vladimir Putin, a spus, în mod repetat, că am tras concluzia principală, pentru noi – Uniunea Europeană nu este un partener de încredere, deoarece continuă să joace, în geopolitică, de genul ”cu noi sau împotriva noastră”. Toate eforturile noastre de a stabili un dialog egal, de a abandona logica “prieten sau dușman” în spațiul nostru comun, nu au reușit. UE era fidelă acestei logici cu mult înaintea crizei ucrainene, a sancțiunilor, a Crimeii. Încă din 2004, când a avut loc primul Maidan, oficialii statelor membre UE au adresat Kievului cererea de a lua o decizie – dacă este cu Rusia sau cu Europa. Când se punea pe roate programul ”Parteneriatului Estic”, noi încercam să înțelegem cât de mult va ține cont acest lucru de interesele Rusiei, deoarece, pentru participare la program, au fost invitați vecinii noștri apropiați. Nu ne-au putut răspunde nimic inteligibil. Ne-au spus că vom participa la unele dintre proiecte, ne-au oferit posibilitatea de a ne alătura ca observator. Aceasta, în ceea ce privește problema egalității în drepturi și a cooperării, care să se bazeze pe un echilibru de interese.

Fenomenul menționat are și continuare. Acum, în urma ”Parteneriatului Estic”, UE derulează un program pentru Asia Centrală – elaborat, de asemenea, fără a ține cont de interesele Rusiei și de legăturile care ne unesc cu țările regiunii pe plan istoric, economic, al tradițiilor, al culturii, al relațiilor umane, în probleme de securitate, deoarece acolo se află aliații și partenerii noștri strategici. Conform datelor noastre, acum se încearcă stabilirea unei legături între ”Parteneriatul Estic”, la care participă republicile europene și transcaucaziene din fosta URSS și noua strategie a UE, pentru Asia Centrală. Când se dezvoltă astfel de proiecte mari, chiar și în mod potențial, nimic nu poate fi ascuns. Știm că obiectivul este sigur, fără echivoc, cel de a izola partenerii din Asia Centrală de Rusia, de a slăbi cât mai mult legăturile noastre și de a-și promova abordările de organizare a vieții, de rezolvare a problemelor politice și de a participa la treburile internaționale pe baza modelelor care se potrivesc UE.

Aceasta, apropo de controversa: există, pe de o parte, dreptul internațional, iar pe de altă parte, conceptul de ”ordine mondială bazată pe reguli”. Voi vorbi, în detaliu, despre acest lucru, la Adunarea Generală a ONU. Acesta este un fenomen sistemic.

– Judecând după ecourile pe care le-am auzit, președintele Rusiei și cel al Franței, Vladimir Putin și Emmanuel Macron, s-au înțeles perfect, la Bregancon. Cum se potrivește aceasta cu ceea ce tocmai ați spus?

Serghei Lavrov: – Din păcate, se potrivește foarte simplu. Am început conversația noastră cu trucul scandalos al americanilor – refuzul de a elibera vize către delegația noastră. Nu am nicio îndoială, că acest lucru a fost făcut de către funcționarii de nivel mediu și că nici președintele SUA, Donald Trump și nici secretarul de stat, Mike Pompeo, nu sunt la curent cu această situație. La Washington, există o birocrație – anterior, crescută pe anti-sovietism, iar acum, pe rusofobie – care vrea să temporizeze orice note pozitive care răsună, uneori, de la Casa Albă, cu privire la nevoia de a stabili relații normale cu Rusia. La fel și în Franța, o știu cu siguranță – în structurile de stat, la nivelul de mijloc, există același strat. Acest lucru nu anulează deloc sinceritatea președintelui francez Emmanuel Macron. Am fost prezent la această întâlnire și știu că a fost sincer și că a avut drept scop reîntoarcerea, în Europa, la acele frumoase declarații care au răsunat în anii ’90, inclusiv la summit-ul de la Paris, la summitul de la Istanbul – când a fost adoptată Carta Securității Europene, Carta privind Platforma de Securitate, bazată pe cooperare. Acest lucru a fost important, deoarece platforma și-a asumat participarea egală nu numai a tuturor țărilor la Euroatlantic, ci și a tuturor organizațiilor, inclusiv NATO, UE, CSI și OSTT (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă – n.r.). Și EAEU (Uniunea Economică Eurasiatică – n.r.) ar fi adăugată la această configurație. Comportamentul birocrației, căreia i s-au delegat prea multe drepturi, în anii trecuți, rămâne o mare problemă.

Dar, faptul că, în Europa, apar lideri de calibrul lui Emmanuel Macron, este foarte pozitiv. Desigur, pentru a realiza toate acestea, trebuie lucrat din greu, inclusiv să fie depășite acele obstacole birocratice, care apar din cauza fobiilor pe care le-am menționat. În plus, nu toată lumea din Europa este pregătită pentru un astfel de dialog. Problemele Uniunii Europene și ale NATO, legate de necesitatea de a ajunge la un consens și de regula solidarității, atunci când orice minoritate poate bloca o soluție constructivă, nu au dispărut.

– Ați putea preciza, ce anume a propus Emmanuel Macron în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin, la Bregancon?

Serghei Lavrov: – Propunerile lui E. Macron sunt atractive, tocmai prin faptul că el nu impune niciun fel de scheme și decizii. El spune: trăim în același spațiu geopolitic; istoricește, am avut multe lucruri în comun – atât proaste, cât și pozitive. Din punct de vedere istoric, noi – Vestul și Estul Europei – am tras învățăminte din războaiele trecute – uneori corecte, alteori greșite. Această serie de greșeli și de calcule eronate trebuie oprită, cumva. Trebuie să începem să gândim de o factură modernă, de categoria secolului al XXI-lea. Dacă respectăm, cu toții, personalitatea umană, securitatea persoanei, dorim să creăm oportunități pentru dezvoltarea pașnică și sigură a fiecărei persoane; trebuie să ne așezăm la masă și să ne punem de acord. Pentru ca nici un om, din orice țară, să nu fie împiedicat să se dezvolte și să trăiască, astfel încât aspirațiile geopolitice ale celor care au putere în țările noastre să nu-i împiedice pe oameni să își atingă aspirațiile. Această filozofie este complet împărtășită de către Vladimir Putin. Suntem gata să construim consensul în jurul necesității de a începe un astfel de dialog.

Acum, cred că se poate propune organizarea unor summit-uri. Iată că a avut loc Summit-ul OSCE, la Astana, din 2010. A fost adoptată o declarație, care confirmă principiul indivizibilității securității în spațiul euro-atlantic și în Eurasia. Și nu s-a făcut nimic. Dacă nu facem nimic, lucrurile concrete se vor înfăptui tocmai de către acea birocrație anonimă. Este înrădăcinată în sistemele puterii de stat, se simte grozav și, posibil, își face propria carieră, tocmai pe reproducerea clișeelor războiului rece.