Dr. Liviu Mureșan, în exclusivitate: Căutăm să ascultăm regiunea Orientului Mijlociu

În Sala ”Rapsodia” a Hotelului ”Intercontinental” din București, a avut loc cea de-a 5-a Conferință Internațională “Dialogue and Cooperation in the Middle East: Geopolitics and Geoeconomics Perspectives”. Organizată de către Middle East Political and Economic Institute (MEPEI, București) , Ambasada Republicii Islamice Iran în România și Fundația RURISC, conferința a adunat experți din centrele Think Thank din regiunea respectivă și nu numai. Unul dintre principalii organizatori ai Forumului, președintele executiv al Fundației Eurisc, dr. Liviu MUREȘAN, a acordat un interviu, în exclusivitate, pentru ”Vești din Rusia”.

– Ce este caracteristic pentru noua ediție a Forumului dumneavoastră?

Dr. Liviu Mureșan: – Conferința noastră se dovedește a fi de maximă actualitate. La ora actuală, Orientul Mijlociu este pe primul loc în agenda principalilor lideri ai lumii. Se caută soluții pentru a se evita declanșarea unui conflict de proporții.

Foto: Vești din Rusia

Este important să se rețină că am încercat să venim cu ceva nou și anume: nu doar să vorbim despre regiune sau numai despre regiune, ci căutăm să ascultăm regiunea. Am invitat un număr mare de personalități din zonă și, importanta delegație din Iran – șapte persoane! – dovedește că există interes nu numai din partea noastră, ci și din partea colegilor noștri din Iran. Avem relații de mai mulți ani – institutele de studii strategice din Teheran și cele de la București, am stabilit punțile de comunicare și ne vedem periodic.

Implicarea României

De asemenea, aș vrea să menționez faptul că am pus pe agendă unele probleme sensibile – cu privire la sancțiuni sau ce se va întâmpla în viitor și ce ar trebui să facem? Și, una dintre problemele pe care o discutăm acum este responsabilitatea comună pentru căutarea soluțiilor. Dialogul este cel care poate să aducă o încetare a conflictelor, a tensiunilor din regiune și dialogul trebuie promovat. Și, aș vrea să subliniez faptul că și România trebuie să se implice, într-o mai mare măsură, în dialogul dintre Statele Unite și Turcia – ambele țări sunt partenere strategice ale României, sunt parte a NATO.

România are această capacitate de dialog pentru că a fost în Siria tot timpul, nu a plecat de-acolo nici în cele mai grele momente; ambasada noastră a funcționat, tocmai pentru a asigura contactele de care era nevoie. Nu mai vorbesc despre comunitatea importantă de sirieni – circa 50.000 de oameni – care există în România, cei care au făcut studii, stau cu familiile lor, ș.a.m.d.

Sala ”Rapsodia” a Hotelului ”Intercontinental”. Lucrările celei de a 5-a Conferințe Internaționale “Dialogue and Cooperation in the Middle East: Geopolitics and Geo-economics Perspectives”/ Foto: Vești din Rusia

Siria este o cheie a Orientului Mijlociu

În aceste situații, orice fel de inițiativă este binevenită și chiar există o responsabilitate a tuturor față de această regiune atât de mult afectată, cu milioane de oameni care au fost deplasați în interiorul Siriei sau care au trebuit să plece în afară țării lor… Aici s-a văzut faptul că, într-o anumită măsură, anumite țări vest-europene critică Turcia, nejustificat – de exemplu, considerând că Turcia dorește să dea drumul la 3 milioane și jumate de sirieni, ca să plece din Turcia, spre Europa.

S-a dat, de către colegii noștri, o cifră: zilnic, în Turcia, se nasc 500 de copii, în aceste comunități de refugiați.

Pentru Uniunea Europeană, problema este fundamentală. Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă nu numai că are o responsabilitate extrateritorială, ci că există o problemă de securitate a Uniunii Europene. Pentru că, acest nou val, un tsunami care ar veni, în 2019-2020, poate crea probleme reale de destabilizare în funcționarea Uniunii Europene și a cooperării între țări.

În acest context, soluțiile care au fost practicate, până acum, sunt absolut contraproductive și naive. Soluția nu este să-i primești, să-i cazezi undeva, să le asiguri mâncarea necesară și minimele servicii și, după aceea, să faci împărțire pe țări; apoi, mai departe, fiecare se descurcă. Nu! Trebuie să gândești pe termen lung, ce înseamnă integrarea acestor persoane, dacă este cazul și unde să fie integrate, sub ce formă, ca să poată lucra și că să fie parte a comunității locale, nu să-i plasezi în zone separate, care să creeze tensiuni.

De exemplu, argumentul Turciei – că se creează o zonă sigură la granița între Turcia și Siria, unde vor veni kurzi… Problema este foarte complicată, acolo nu există niciun fel de infrastructură, trebuie să construiești totul. Ca să ce? Ca să-i cazezi? Să aibă acolo o improvizație sau să poată să se integreze? Mai curând, trebuie un program, pe lângă eforturile pe care le face Siria, ca atare; ar trebui un program, mult mai bine gândit, de către principalii jucători internaționali din zona Siriei și anume: hai să-i aducem acasă, treptat, în zonele de unde au venit. Chiar dacă sunt distruse localitățile – dar, unde există șanse de a se reconstrui – și aici trecem la problema delicată a reconstrucției. De ce să-i facem să plece, în loc să vină înapoi și să reconstruiască Siria, care trebuie să fie o parte din această comunitate. Siria este o cheie a Orientului Mijlociu.

Rolul Rusiei, ca mediator

– Cum a fost tratat, de către participanți, rolul activ pe care îl joacă Rusia în Orientul Mijlociu?

Dr. Liviu Mureșan: – Despre Rusia a vorbit, practic, fiecare dintre cei care au luat cuvântul. Și anume, faptul că Rusia s-a implicat, faptul că Rusia s-a oferit ca mediator și este capabilă, la ora actuală – ceea ce este cel mai important lucru – să aibă dialog cu toate părțile implicate. Este singura putere care, la ora actuală – a fost chiar solicitată, de către președintele Trump – poate să vină, să sprijine stabilizarea zonei respective.

– Cum ar putea fi valorificate rezultatele discuțiilor și analizelor prezentate în cadrul conferinței?

Dr. Liviu Mureșan: – Există evoluții extraordinar de interesante, pe care noi am încercat să le punem în discuție și o să încercăm să desprindem niște idei, pe care să le promovăm în proiectele noastre, în articole, fie să le prezentăm autorităților, în parlamentele noastre și, în același timp, să atragem atenția Bruxelles-ului că problema este mult prea serioasă pentru a fi lăsată numai pe seama unor birocrați sau a unor oameni politici, care au o agenda foarte încărcată. Deci, sunt probleme de fond, sunt probleme legate de soarta milioanelor de oameni – femei, copii, bătrâni; toți trebuie să fie integrați, să fie utili societății și nu să contribuie la crearea unor tensiuni cu populația locală din Europa, unde s-ar dori relocarea lor.