În exclusivitate, Konstantin Moghilevski: Murdăria este spălată doar cu apă curată – la fel se face și cu falsificarea istoriei!

La Hotelul Marshal Garden din București, istoricul Konstantin Moghilevski (în imagine) a inaugurat expoziția “Calea către Victorie: sursele istorice mărturisesc”, dedicată celei de-a 75-a aniversări a eliberării țărilor europene de sub ocupația nazistă, de către Armata Roșie. Ceremonia de deschidere a avut loc în cadrul Conferinței științifice internaționale “75 de ani de la eliberarea Europei de Est de sub fascism și nazism: învățămintele istoriei”, organizată de Ambasada Federației Ruse în România.

Konstantin MOGHILEVSKI, care este membru al prezidiului Societății Istorice Ruse și directorul executiv al Fundației ”Istoria Patriei”, a răspuns, în exclusivitate, la întrebările publicației ”Vești din Rusia”. 

Foto: Vesti din Rusia

Konstantin Moghilevski: – România a fost prima țară în care au ajuns trupele sovietice, după eliberarea teritoriului URSS de sub invadatorii fasciști, a spus istoricul. Și, toate deciziile, toate practicile care au fost adoptate, de către conducerea sovietică în această privință, în perioada următoare, au început să fie folosite atunci când Armata Roșie a intrat în alte țări.
În acest sens, este semnificativ Decretul Comitetului de Stat al Apărării – din 10 aprilie 1944, care indica, foarte clar, că Armata Sovietică a intrat pe teritoriul României nu cu scopul de a acapara teritorii, nu cu scopul de a instaura propria ordine, ci cu scopul de a urmări și de a distruge trupele Germaniei hitleriste.

Documentul a trasat principiile de comportament ale trupelor sovietice în țară – acestea au fost principiile respectului pentru populația civilă, ale respectului pentru ordinea socială și pentru religie. Toate acestea sunt prevăzute în acest decret. În documente, inclusiv în fotografii și în filme documentare, vedem cum au fost întâmpinați soldații Armatei Roșii în orașele românești. Este important și trebuie reamintit, deoarece acest lucru, desigur, poate fi văzut și din documente, dar și din amintirile oamenilor. Mulți se temeau – Armata Roșie intră în țara în care există regimul Antonescu, regim care a implicat România în război, de partea Germaniei naziste și sute de mii de soldați români s-au luptat pe frontul de est – și, desigur, mulți oameni aveau rude dincolo. Iată de ce civilii – conta și propaganda antisovietică din țară – așteptau cu îngrijorare intrarea Armatei Roșii în țară: ce se va întâmpla?

Din fotografii și documente, se poate vedea caracterul pașnic, respectuos și uman al comportamentului soldaților sovietici aici, iar acest lucru provoca o reacție prietenoasă, foarte primitoare a populației. Există amintirile unui ofițer sovietic care spune: trecând prin câmpurile plantate, am încercat să nu dăunăm culturilor și grădinilor înflorite. Aici trebuie să fim conștienți că aceasta era o armată care nu numai că a dus război timp de trei ani cu un inamic groaznic, ci și o armată care a trecut prin teritoriile devastate ale Uniunii Sovietice, care a văzut perfect ce făcuseră invadatorii cu populația civilă. Și, într-adevăr – acest lucru este reflectat și în documente că, după toate acestea, armata trece pe teritoriul unei țări străine – în mod firesc, sunt posibile tot felul de excese.

– Uneori, în presa română, aceste excese sunt prezentate ca un fenomen general; e adevărat că se referă mai mult la perioada postbelică…

Konstantin Moghilevski: – Da, au fost cazuri de jafuri, beție, violență, dar este, de asemenea, evident faptul – și aici există o diferență fundamentală față de comportamentul trupelor invadatoare pe teritoriul Uniunii Sovietice – că astfel de fapte nu numai că nu reprezentau politica conducerii sovietice, a comandamentului sovietic, ci, dimpotrivă, comandamentul sovietic a luat toate măsurile pentru prevenirea unor asemenea cazuri. Cei vinovați pentru astfel de incidente – și aceste fapte se regăsesc în documente – erau supuși pedepsei celei mai severe, conform legilor vremii de război, pentru săvârșirea infracțiunilor împotriva populației civile.

Iar, ceea ce este legat de prezența trupelor sovietice aici, în perioada postbelică, ceea ce este legat de regimurile comuniste românești pro-sovietice din această perioadă – aceasta este o poveste complet diferită și subiectul unor discuții speciale pentru istorici și aici nu trebuie să legăm una de alta. Trebuie să înțelegem istoria ca un proces consecutiv: Germania nazistă a atacat Uniunea Sovietică, a adus nenorociri nespuse poporului sovietic. Prin încordarea tuturor forțelor oamenilor, poporul sovietic a reușit să întoarcă mersul acestui război și să elibereze teritoriul Uniunii Sovietice. Ei bine, ar fi trebuit să se oprească la graniță, să aștepte ca Germania să-și consolideze forțele și să se întoarcă? Atunci, nimănui nu i-ar fi trecut prin cap așa ceva – era imposibil. Și, este foarte important faptul că și poporul român însuși a scăpat de dictatura lui Antonescu în toamna anului 1944, când trupele românești, împreună cu trupele sovietice – deja în cadrul coaliției anti-hitleriste – au luptat, împreună, pentru eliberarea definitivă a României, a Ungariei și a Cehoslovaciei.

– În opinia dumneavoastră, cum se pot contracara încercările de a falsifica istoria celui de-al Doilea Război Mondial, care, din păcate, au loc?

Konstantin Moghilevski: – Știți, cred că ar trebui să vorbim despre iluminarea istorică a oamenilor; nu prea îmi place să vorbim despre contracarare, despre un fel de luptă, pentru că aici trebuie să avem în vedere modul în care murdăria este spălată – murdăria este spălată doar cu apă curată.
De aceea, de fapt, contracararea falsificării constă chiar în spunerea adevărului. Este necesar să fie sprijinite cercetările istorice oneste, să fie popularizate rezultatele acestora și să se permită celor interesați de istorie, totuși să o judece nu pe baza invențiilor deputaților Parlamentului European – care, de fapt, nu au cerut opinia istoricilor europeni, atunci când și-au născocit rezoluția scandaloasă …

– Aveți în vedere rezoluția care pune semnul egal între regimul nazist și cel comunist?

Konstantin Moghilevski: – Da. Recent, la începutul lunii octombrie, la Moscova, a avut loc o conferință , la care au venit istorici importanți, din multe țări europene. Și i-am întrebat: v-a consultat cineva? Răspunsul lor a fost: nimeni. Pentru că niciun istoric serios nu caracterizează aceste fenomene, atât de diferite, într-un fel asemănător.
De aceea, astfel de expoziții și filme documentare trebuie să fie puse la dispoziția oamenilor. Nu trebuie impus nimănui nimic; trebuie puse, la dispoziția oamenilor, toate cunoștințele istorice.

Un aspect din expoziție/ Foto: Vesti din Rusia