Corneliu Vlad: Zona conflictuală din Mediterana are nevoie de un vast șantier politico-diplomatic

Corneliu VLAD

Zonă de contact dar și de conflict între civilizații, marcată de profunde evoluții politice și statale, Mediterana este astăzi structurată  la nivel macro de prezența UE în nord și de lumea arabo-musulmană în sud – observă un analist vest-european. Tabloul geopolitic este însă mult mai complex, căci include, ca elemente importante, Turcia și Israelul, fluxul imigranților spre Europa, prezența navală americană, proximitatea Marii Negre, Caucazul și Rusia.

Arealul mediteranean se conturează de câteva timp tot mai mult ca o zonă a instabilității și turbulențelor. Conflictului vechi arabo-israelian i s-au adăugat alte puncte fierbinți în Turcia, Siria, între Turcia și Grecia, ca și disputele pentru resurse în estul mediteranean, cu extensii până în Libia și Franța. În această zonă agitată, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a făcut recent două vizite, în Siria și Cipru.  Rusia este singura mare putere care dialoghează cu toate statele din această regiune dezbinată  și zbuciumată. Pornind de la această stare de fapt, Moscova apreciază că poate contribui la detensionarea situației din zona și chiar și-a oferit bunele oficii în acest sens.

La Damasc, ministrul Lavrov și o delegație economică rusă au analizat împreună cu interlocutorii sirieni problemele cu care se confruntă acum Siria, supusă unor sancțiuni internaționale presante,  îndeosebi din partea SUA. Blocada economică paralizează procesul de reconstrucție economică a Siriei după un război devastator.  Cele două părți au convenit să încheie un acord cuprinzător de cooperare  economică și comercială,  care va fi semnat până la sfârșitul anului și să extindă conlucrarea lor și în alte domenii, inclusiv energetic și în infrastructură. Normalizarea situației în Siria impune totodată regimului Assad să restabilească autoritatea sa asupra zonei Idlib controlată încă de rebeli și kurzi și să combată flagelul corupției.

La Nicosia, negocierile au vizat confruntarea redevenita acută  între Cipru (și Grecia) pe de o parte și Turcia. O problemă delicată pentru Rusia, care are legături tradiționale în plan cultural și religios cu Grecia și Cipru, dar și relații speciale cu Turcia. În Cipru, ministrul Lavrov a păstrat o poziție echidistantă între cele două părți în dispută, rezervându-și un eventual rol de mediator între ele și reafirmând că la baza soluționării problemei cipriote trebuie să stea rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, care prevăd crearea unei federații bizonale, bicomunitare. Într-o asemenea abordare, ar fi șanse pentru reluarea negocierilor intercipriote întrerupte în 2017. Totodată s-ar deschide perspective pentru rezolvarea prin negocieri a noului conflict  generat de acțiunile Turciei  de explorare a resurselor de gaze și petrol din Mediterana de est.

Resursele importante de hidrocarburi din Mediterana orientală ar putea asigura dezvoltarea și prosperitatea statelor din regiune, aflate acum în dispute acute pe aceste resurse: Grecia, Cipru, Turcia, Egipt, Iordania, Siria, Liban, Autoritatea Palestiniană, Israel, dar și Libia. Disputa amplă din Mediterana de est e cu atât mai complicată cu cât aici au interese și își exercită influența și o serie de mari puteri și puteri regionale, precum SUA, China, Franța, Germania, Iran, Arabia Saudită. Dosarul problematicii est-mediteraneene  necesită un vast șantier politico-diplomatic, iar în acest moment, demersurile în materie sunt încă timide, izolate, de prospectie și tatonări. Din păcate, mult mai viguroase sunt demonstrațiile de forță, presiunile politice și manevrele militare.  “Suntem convinși că interesele din nordul și sudul Mediteranei nu constau într-un joc cu suma nulă, ci într-o acțiune colectivă de neutralizare a sfidărilor și amenințărilor comune”, declara șeful diplomației ruse cu câtva timp în urmă. Vizita ministrului Lavrov în regiune este în acest context  parte a unui necesar efort politico-diplomatic care să implice toate statele interesate.