Corneliu Vlad: Washingtonul în febră postelectorală, Moscova  în așteptare

Corneliu VLAD

Un bun prieten, român din America, octogenar activ și ager la minte, stabilit de zeci de ani în peste Ocean, mă sună într-una din serile trecute și mă întreabă direct: “Ce credeți domnule V., ce se întâmplă la noi?”. Întrebare pe care nu și-o pune doar el, acum în Statele Unite și în lume. Superputerea mondială e în plină revoluție, dar nu una în formele ei canonice, violente, ci într-o ipostază – să-i zicem – hibridă. O revoluție – deocamdată? – morală, care agită conștiința omului obișnuit. Președintele Donald Trump i-a obligat pe americani să se gândească nu doar la problemele lor personale ci și la soarta țării lor. Americanul de pe stradă, neinteresat de obicei de politică ci de propriile probleme, e somat de împrejurări să se exprime asupra viitorului țării. Mare încercare și proces de conștiința pentru americani, cutezător și riscant experiment declanșat de Trump și mari implicații pentru Statele Unite și pentu lume. O lume care nu poate să nu fie atentă la ce se întâmplă în cea mai redutabilă superputere. Iar atenți și prudenți trebuie să fie în primul rând challengerii SUA, partenerii, competitorii și adversarii Americii în complicatul joc de echilibru securitar al planetei.

Rusia a înțeles gravitatea acestui moment de cumpănă. Toți cei care au un cuvânt de spus și care se exprimă public în problemele internaționale, începând cu președintele Putin, și-au exprimat limpede și fără echivoc neimplicarea și echidistanța: americanii sunt cei care trebuie să decidă cine le va fi președintele. O altă campanie artificială de acuze neîntemeiate că Moscova s-ar amesteca în problemele interne ale SUA nu folosește nici americanilor, nici rușilor, nici stabilității în lume. Așadar, la Moscova cuvântul de ordine a fost black-out-ul total în privința actului electoral, iar comentariile asupra candidaților la Casă Albă au fost prudente și echilibrate. Atmosfera preelectorală încărcată l-a determinat pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov să declare răspicat: “Nu facem comentarii! Americanii trebuie să-și pună ordine ei înșiși în problemele lor”. Însuși președintele Putin a considerat necesar să declare cât se poate de clar  că “Moscova va conlucra cu președintele pe care-l va alege poporul american”.

Comentatorii ruși nu s-au putut totuși reține să nu constate că lupta electorală va fi una aprigă, cu un rezultat strâns, ba chiar contestabil în justiție și că “nimic nu este exclus”, dar pericolul războiului civil și al pogromurilor, agitat în timpul campaniei electorale “este destul de puțin probabil”(politologul Feodor Lukianov).

Disputa electorală a fost de această dată  puternic ideologizată, marcând polarizarea accentuată între liberali și conservatori/ globaliști și protecționiști etc. etc. și conturând tabloul unei națiuni serios divizată (constatare leitmotiv și în presa americană). Derutantele evoluții ale filmului alegerilor au pus într-o lumină semnificativă și “lacunele evidente ale sistemului electoral american” (Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE).

Comentatorii ruși (Lukianov și alții) au prevăzut că după numărarea voturilor prin corespondență Biden va fi în frunte, vor fi contestații în instanță, manifestații (poate de amploare) etc. Dar, în ultimă instanță, politologii ruși apreciază că, de  fapt, alegerile, indiferent de rezultatul lor, nu vor schimba prin ele însele relațiile ruso-americane, care sunt “stabile”, dar din păcate la nivelul cel mai de jos de după încetarea războiului rece, cum glumea cu amărăciune un comentator de la Moscova. De altfel, era reamintită o remarcă a președintelui Putin din 2017: “Am stat de vorbă și cu un președinte, și cu altul, și cu al treilea,  – președinții vin și pleacă, dar politica nu se schimbă” (cinci președinți s-au perindat la Casa Albă de când Vladimir Putin se află la Kremlin). Și aceasta, explica președintele Putin, pentru că “puterea birocrației este foarte puternică” (liderul de la Kremlin a recurs, desigur, la un limbaj diplomatic pentru a nu nominaliza direct ceea ce înșiși americanii numesc “statul profund”). Ceea ce subliniază “iluzia democrației americane”, comenta agenția RIA Novosti.

Presa occidentală se întreabă de ce după închiderea urnelor și anunțarea neoficială a rezultatelor votului “la Kremlin este tăcere” și Biden nu a fost felicitat prompt, cum s-a întâmplat în urmă cu patru ani, la victoria lui Trump. “New York Times” s-a grăbit să explice că “Putin se pregătește pentru o relație profund antagonică cu următorul președinte american”. Prespunere cel puțin hazardată, căci 1. victoria în alegeri a lui Biden nu a fost confirmată oficial și este contestată juridic și 2. mulți șefi de stat și guvern (China, Brazilia, Mexic etc.) ezită să-l felicite pe candidatul democrat al cărui acces la Casă Albă este încă incert căci se confruntă cu mari semne de întrebare.

Este totuși de remarcat că  în declarații publice, o serie de parlamentari de la Moscova (Aleksei Puskov, Andrei Klimov) înclină să creadă că în eventualitatea confirmării victoriei în alegeri a lui Biden, răceala din relațiile ruso-americane se va accentua și războiul rece se va intensifica.