Conferința ”De la Imperiu la Comunitate: drumul Rusiei”: la 300 de ani de la crearea Imperiului Rus

Imperiul creat de Petru cel Mare în 1721 s-a dovedit, după cum declară experții, mai puternic decât altele.

Statul care, formal, a dispărut în 1917, Imperiul Rus, a împlinit anul acesta, la 2 noiembrie, 300 de ani. Pentru a înțelege esența și influența nașterii imperiului asupra dezvoltării istoriei mondiale și a istoriei statului rus modern, la Biblioteca de Stat a Rusiei din Moscova (Casa Pașkov) s-au întâlnit istorici autohtoni și străini, personalități ale societății civile, jurnaliști, relateată presa rusă.

Printre organizatorii Conferinței internaționale cu tema ”De la Imperiu la Comunitate: drumul Rusiei” s-au numărul Institutul pentru Țările CSI, Biblioteca de Stat a Rusiei, Muzeul de Istorie, Fundația ”Moștenire”, Academia Internaționale de Științe Slave, Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moscova.

Obiectivul stabilit de organizatori s-a dovedit, în realiate, deloc simplu, măcar din două motive. Primul: există un mare număr de mituri propagandistice care sunt promovate de diferite tipuri de forțe interesate de distrugerea imperiului. Al doilea: spre deosebire de alte trei imperii care s-au destrămat la sfârșitul Primului Război Mondial – Austro-Ungar, German și Otoman -, ceea ce a rămas din Imperiul Rus nu s-a dezintegrat complet, iar numărul vănătorilor care vor să ducă treaba până la capăt nu scade. Dar toate acestea impun o folosire atentă a noțiunilor și termenilor.

În deschiderea conferinței, Directorul Institutului Țărilor CSI, Konstantin Zatulin, a citit o parte din mesajul oficial, explicând, de asemenea, că desfășurarea evenimentului a fost întârziată de măsurile de carantină și că comitetul de organizare a jubileului aniversar a propus Băncii Centrale să lanseze o monedă de argint corespunzătoare.

O confirmare a importanței discuțiilor au devenit mesajele trimise de reprezentanții dinastiei celor care au condus imperiul până în 1917 – cneazul Nikita Lobanov-Rostovski și contele Piotr Șeremetiev (ambii membri ai Consiliului Internațional al Compatrioților Ruși).

Konstantin Zatulin a prezentat participanților la conferință textul elaborat de el și care a fost propus spre adoptare Dumei de Stat. În declarație se spune, printre altele, că imperiul a devenit o etapă importantă în dezvoltarea statalității ruse, încununând eforturile depuse, de-a lungul anilor, de Statul Moscova pentru a se afirma în calitate de mare putere mondială. În același timp, ”fără a idealiza”, din punct de vedere istoric, complicatele și controversatele procese etnopolitice, deputații Dumei de Stat a Adunării Federale a Rusiei consideră atenția și respectul acordate tradițiilor naționale și religioase ale popoarelor Imperiului Rus ca fiind deosebirea lui esențială față de imperiile coloniale moderne.

Tonul discuției a fost dat, ceea ce este perfect justificat, de istorici profesioniști – președintele Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moscova, academicianul Serghei Karpov, și redactorul șef al revistei ”Istoric”, Vladimir Rudakov. Ei au vorbit exact despre miturile și clișeele care îngreunează nu doar înțelegerea datei sărbătorite, dar chiar și o discuție serioasă despre Imperiul Rus și primul lui împărat, adică Petru cel Mare.

Folosind un bogat material istoric, Serghei Karpov a explicat de ce crearea Imperiului de către Petru a fost nu o ruptură în tradiția juridică și terminologică a Romei sau a Bizanțului: mai degrabă el le-a restabilit, ba a primit chiar puterea din partea Senatului, ca fiind delegată de către supușii. În același timp, el a atras atenția că nu este deloc corectă cofuzia semantică dintre imperiu și imperialism.

Făcând trimitere tot la material istoric, Vladimir Rudakov a amintit de originea clișeului ”temnița popoarelor” care, prin străduințele diferitelor tipuri de revoluționari și simpatizanți, în primul rând, de bolșevici, s-a dovedit o descriere obișnuită a Imperiului rus. Cu toate acestea, ținând cont în special de realitățile de la mijlocul secolului al XIX-lea, la capitolul înrobirea popoarelor, statul nostru era în mod evident inferior altor imperii. În ceea ce privește destrămarea, la începutul secolului trecut, a Imperiului Rus, realizând că, de fapt, doar Polonia și Finlanda s-au desprisn, marile puteri au început destul de repede să perceapă URSS ca pe un ”imperiu roșu”. Dar nici tulburările din 1991 nu au distrus nucleul statului, destul de pestriț, dar puternic din toate punctele de vedere.

Este de la sine înțeles că participanții la conferință au vorbit nu doar despre trecut și despre Imperiul în sine. Serghei Glaziev, membru al Colegiului Comisiei Economice Eurasiatice, a propus propria viziune asupra menținerii și dezvoltării relațiilor între țările care au făcut, cândva, parte din URSS. El a amintit participanților la conferință de cunoscuta teorie a dispariției forțelor unificatoare ale statului. Conform acestei teorii, destrămarea Imperiului Rus și, apoi, a Uniunii Sovietice a fost generată de dispariția începuturilor unificatoare corespunzătoare. Motivațiile de clasă sau naționale nu mai pot funcționa mai departe, iar teoria vorbește aici despre un ”ciment” nou – comuniunea de înțelegere a experienței sau a parcursului istoric. Cu ceva de genul acesta s-au înarmat, în opinia lui Serghei Glazev, conducătorii Chinei. În același timp ca imperiu, China se edifică prin consolidarea societății – a diferitelor structuri economice și grupuri sociale. Ceva similar se încearcă și în Europa. Dar noi încă avem o problemă în acest sens, a spus Glaziev.