Hot News
Kremlinul a apreciat declarația lui Lukașenko privind recunoașterea Crimeii
01/12
Lavrov a acuzat SUA că amplifică isteria militară la granițele ruse
02/12

Regele e gol! Declarația Ministerului Rus de Externe în legătură cu planurile SUA de a organiza un “summit pentru democrație”

Moscova. Clădirea Ministerului de Externe al Rusiei/ Foto: Izvestia.ru

În legătură cu organizarea, în perioada 9-10 decembrie anul acesta, la inițiativa administrației americane, a așa-numitului summit pentru democrație, considerăm necesar să declarăm următoarele:

Organizatorii și entuziaștii acestui eveniment bizar pretind că sunt lideri în promovarea democrației și a drepturilor omului la nivel mondial. Cu toate acestea, “palmaresul” și reputația Statelor Unite ale Americii, a Marii Britanii și a statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește asigurarea drepturilor și libertăților democratice, atât la nivel intern, cât și pe arena internațională, sunt cel puțin departe de a fi ideale.

Faptele arată că Statele Unite și aliații lor nu au cum și nici nu trebuie să pretindă să fie numiți un “far” al democrației, întrucât ele însele au probleme cronice în domeniul libertății de exprimare, al sistemului electoral, al corupției și al drepturilor omului.

Politica editorială a celor mai mari mijloace de informare în masă  occidentale este controlată de facto de către elitele de partid și corporative. Pentru a suprima disidența în mediul informațional, funcționează mecanisme bine puse la punct ale cenzurii, autocenzurii și eliminării conturilor și conținutului nedorit de pe platformele digitale. Aceasta este o încălcare flagrantă a dreptului la libertatea de exprimare proclamată de Occident. Rețelele de socializare controlate de companiile americane sunt utilizate pe scară largă pentru dezinformare, propagandă și manipulare a opiniei publice. Supravegherea electronică în masă de către serviciile speciale și corporațiile IT care cooperează cu acestea a devenit o realitate a vieții de zi cu zi a cetățenilor din statele occidentale.

În urmă cu aproximativ un an, în timpul campaniei electorale din Statele Unite, întreaga lume a văzut cum sistemul electoral arhaic al acestei țări a început să se prăbușească. Mecanismul existent de numărare a voturilor a demonstrat multe puncte slabe. Milioane de americani pun la îndoială corectitudinea și transparența alegerilor prezidențiale din 2020. Și acest lucru este de înțeles, deoarece organizarea și rezultatele lor au fost asociate cu practici foarte dubioase precum “tăierea” artificială a circumscripțiilor, votul prin corespondență timp de mai multe săptămâni și neadmiterea observatorilor, în special a celor internaționali, la secțiile de votare.

Întrebări serioase ridică și continuarea represiunilor autorităților americane împotriva protestatarilor din fața Capitoliului, din 6 ianuarie, pe care administrația americană și mass media legate de aceasta îi numește în mod deschis drept “teroriști interni”. Zeci de persoane care nu au fost de acord cu rezultatele alegerilor prezidențiale au primit pedepse cu închisoarea, disproporționate față de activitatea lor de opoziție.

Încercând să-și asume rolul de “lider democratic global”, Statele Unite ale Americii ocupă deja, de mulți ani, locul fruntaș în lume în ceea ce privește numărul deținuților din închisori (peste 2 milioane de oameni). Condițiile de întreținere din multe instituții penitenciare înjosesc demnitatea umană. Washingtonul continuă să ascundă cazurile de recurgere la tortură din închisoarea de la Guantanamo. Serviciile speciale americane sunt autorii practicii de a crea închisori secrete pe teritoriile statelor aliate, fără precedent în lumea modernă.

Fenomenul de lobby în Statele Unite este, de fapt, o formă legiferată  de corupție. Reprezentanții organelor puterii legislative sunt controlate de facto de către marele business. Atât în ​​țară, cât și în străinătate, ei apără în primul rând interesele “sponsorilor” lor, de regulă – corporații private, și nu pe cele ale oamenilor, ale alegătorilor.

Pe acest fond, retorica democratizatoare care răsună de la Washington nu numai că este complet ruptă de realitate, dar este și extrem de ipocrită. Înainte de a se lansa în “exportul democrației”, îndemnăm partenerii nord-americani să soluționeze mai întâi problemele nerezolvate de la ei de-acasă, să încerce să depășească scindarea din ce în ce mai adâncă a societății pe probleme de etică, valori, viziune asupra trecutului și viitorului lor. În mod clar, aici nu este suficientă recunoașterea modestă a faptului că democrația americană este imperfectă.

Nici Marea Britanie nu are dreptul să se poziționeze ca o democrație progresistă. În țară se simt confortabil organizații care proferează ideologia neo-nazistă, se înregistrează o creștere a manifestărilor de rasism și a discriminării minorităților etnice și culturale în multe sfere ale vieții publice. Ies la iveală faptele de colectare ilegală a datelor cu caracter personal ale propriilor cetățeni de către serviciile speciale britanice și devine o practică banală violența poliției, inclusiv împotriva manifestanților pașnici.

Nici în spațiul Uniunii Europene nu stau  lucrurile mai bine. Bruxelles-ul  ignoră în mod constant drepturile și interesele legale ale rezidenților ruși și rusofoni din țările baltice, Ucraina și Republica Moldova. Se închid ochii la crearea de mituri de către “tinerii europeni” în sfera istoriei politice, când foștii complici naziști, care au comis crime de război, sunt proclamați eroi naționali. Suprimarea administrativă a disidenței, impunerea agresivă a valorilor și practicilor ultraliberale care distrug fundamentele creștine ale civilizației europene devin o normă cotidiană pentru multe state UE.

Pretinzând că au dreptate ideologică și morală, Statele Unite și un grup restrâns de aliați ai lor au subminat încrederea în ei înșiși prin acțiuni agresive pe scena mondială, sub lozinca “promovării democrației”. Intervenții de forță și încercări de “schimbare a regimului” – au fost mai mult de o duzină în ultimii 30 de ani, iar acțiunile provocatoare în sfera militaro-politică încalcă adesea grav dreptul internațional, generează haos și devastare.

Istoria recentă arată că aventurile militare de “democratizare” forțată au dus la războaie sângeroase și s-au încheiat cu tragedii naționale pentru țările care au devenit victime ale unei astfel de politici. Acestea sunt fosta Iugoslavie, Afganistan, Irak, Libia, Siria și o serie de alte state. Pentru a declanșa războaie, s-a folosit orice pretext – lupta împotriva terorismului, proliferarea armelor de distrugere în masă, “protecția populației civile”.

Toată lumea își amintește cum, în 2003, după intervenția militară în Irak a “coaliției celor doritori”, președintele George Bush-junior, de la bordul portavionul ”Abraham Llincoln, a anunțat “victoria democrației” în acea țară. Ce s-a întâmplat în continuare este binecunoscut – încă nu există statistici exacte cu privire la numărul deceselor; potrivit unor estimări, sute de mii de irakieni au murit prematur.

În ciuda cheltuielilor colosale, de trilioane de dolari, misiunea americană în Afganistan s-a încheiat cu un eșec total. Rezultatul trist al “războiului împotriva terorismului”, care a durat mai bine de 20 de ani, a fost retragerea febrilă a americanilor și a altor membri ai coaliției, conduse de aceștia, de la Kabul, în luna august a acestui an.

Nici până acum, Libia nu își poate reveni după operațiunea NATO de “protejare a populației civile”, în care – cu toate particularitățile structurii socio-politice a fostei Jamahiriya – s-a menținut stabilitatea și au fost asigurate condiții decente de viață pentru populație. Această acțiune militară prost calculată a dus, printre alte consecințe dezastruoase, la proliferarea necontrolată a armelor și a teroriștilor în întreaga regiune Sahara-Sahel.

Exemplele pot continua, pentru a arăta duplicitatea inspiratorilor ”summit-ului pentru democrație”. Dar, oare, este necesar?

Rusia, pe care colegii noștri occidentali o acuză în ultima vreme  de aproape toate păcatele pământești, își construiește linia de politică externă într-un mod diferit. Nu impunem nimănui propriul nostru model de dezvoltare. Respectăm identitatea culturală și religioasă și particularitățile sistemului politic al oricărui stat, dreptul fiecărei națiuni de a-și determina în mod independent propriul drum. Nu vom dicta nimănui propria noastră idee despre viață. Pe arena internațională #НашиПравилаУставООН (#OurRulesUnCharter/ Regulile noastre sunt Carta ONU – n.r.).

Rusia caută să joace un rol de echilibrare, de stabilizare în politica globală. Promovăm suveranitatea egală a statelor, neamestecul în treburile lor interne, neutilizarea forței sau amenințarea cu forța, soluționarea pașnică a disputelor. Ne pronunțăm pentru relații internaționale bazate pe coexistență pașnică, cooperare și solidaritate, securitate universală egală și distribuirea echitabilă a beneficiilor globalizării.

Rusia este o putere mondială care are rădăcini eurasiatice și europene la baza identității sale și nu corelează traiectoria sa de dezvoltare exclusiv cu modelele politice, economice și culturale transatlantice. Nu suntem de acord cu impunerea agresivă a așa-zisei ”etici noi”, care distruge normele morale consacrate în religiile tradiționale, venerate de omenire vreme de secole.

Promovând o linie de politică externă echilibrată, fără confruntare, ne străduim să creăm oportunități pentru dezvoltarea nestingherită a tuturor participanților la viața internațională. Nu copiem exemplul țărilor occidentale și nu ne amestecăm în agenda lor internă: dacă oamenii care locuiesc acolo sau o anumită parte a acestora acceptă să urmeze cursul distrugerii valorilor spirituale și morale tradiționale, acest lucru ne provoacă regrete, dar nimic mai mult.

Ne pronunțăm pentru dialogul intercultural, interreligios și intercivilizațional ca un instrument important pentru conturarea unei agende unificatoare, extinderea spațiului de încredere în relațiile dintre state și societăți.

Pentru a rezolva problemele stringente ale timpului nostru, chemăm toți partenerii străini să nu se angajeze în ”democratizare”, să nu tragă noi linii de demarcație, ci să revină la respectarea normelor dreptului internațional și, în practică, să recunoască principiul suveranităţii egale a statelor, consfințit în Carta ONU. Ea întruchipează fundamentul unei ordini mondiale democratice pe care Statele Unite și aliații săi nu-l acceptă.

Acum, când omenirea se luptă cu pandemia COVID-19 și cu consecințele acesteia, cooperarea tuturor statelor este solicitată mai mult ca oricând, cu respectarea necondiționată a principiilor consacrate în Carta ONU.

Vom urmări cu atenţie desfășurarea ”summit-ului pentru democrație”.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2875043