The American Conservative: Încercările SUA de a slăbi Rusia au adus mai aproape o lume multipolară

Concentrate pe slăbirea Rusiei de dragul păstrării lumii unipolare și a poziției lor în cadrul acesteia, Statele Unite au dat dovadă de miopie – în fond, acțiunile lor față de Moscova nu au făcut decât să aducă mai aproape o lume multipolară croită după tipare chinezești, este de părere publicistul american Ted Snyder.

În încercarea de a păstra ordinea mondială unipolară și poziția de hegemon în interiorul ei, America s-a înarmat cu o strategie de politică externă ce presupune slăbirea Rusiei, considerată de Washingtonul o „amenințare acută”, dar și descurajarea Chinei, văzută de establishmentul american ca o provocare pe termen mai lung și mai serioasă la adresa securității naționale a SUA, scrie editorialistul american Ted Snyder în paginile publicației American Conservative. După cum explică Snyder, conform acestui punct de vedere, a lupta concomitent împotriva celor două superputeri nu ar fi o variantă optimă, motiv pentru care mai întâi trebuie slăbită Rusia, pentru ca, ulterior, să obțină posibilitatea de a contracara China.

Între timp, sancțiunile impuse Rusiei pe fondul operațiunii ei din Ucraina au generat, se pare, un efect neașteptat: au provocat apropierea dintre Moscova și Beijing, accelerând astfel renunțarea la sistemul unipolar, este de părere jurnalistul. După cum amintește Snyder, de la introducerea restricțiilor, Rusia și China și-au intesificat semnificativ schimburile comerciale, liderii celor două țări, Vladimir Putin și Xi Jinping, au început să susțină un contact mult mai strâns, iar responsabili ai ambelor părți vorbesc constant despre cum avansează relațiile lor de colaborarea în toate domeniile. Astfel, măsurile luate împotriva Rusiei nu au făcut decât să consolideze „saltul geopolitic” în defavoarea unipolarității, constată autorul.

Între timp, declarațiile insistente ale SUA, potrivit cărora toate țările trebuie să-și declare fără echivoc poziția și să se alăture sancțiunilor împotriva Moscovei, în caz contrar ele însele urmând să suporte concecințe, au fost primite de cea mai mare parte a lumii nu așa cum și-au dorit politicienii americani, subliniază Snyder.

Țări mai mari, precum India sau Brazilia, au refuzat să facă acest lucru, deoarece sunt mai atrase de modelul multipolar chinezesc, scrie jurnalistul. La rândul lor, statele mai mici din America Latină, din Orientul Mijlociu și Africa au văzut în acuzațiile lansat de SUA la adresa Rusiei privind încălcarea suveranității o atitudine de pură ipocrizie: ele își amintesc perfect cum, la indicația Washingtongului, guverne democratice au fost înlocuite cu unele autoritare, subliniază editorialistul american. În opinia lui Snyder, aceste țări sunt, de asemenea, mai atrase de o multipolaritate à la Beijing – mai ales că Imperiul Celest le propune o participare profitabilă la proiecte internaționale de infrastructură fără a le obliga, în același timp, să impună nimănui sancțiuni. Prin urmare, încercările Americii de a obliga alte țări să se pronunțe împotriva Rusiei nu au făcut decât să le determine să-și amintească de valorile nealinierii, ceea ce a dus la lansarea procesului de edificare a unei ordini mondiale, care corespunde mai mult principiilor chineze de multipolaritate și unde rolul economic și diplomatic al Beijingului nu face decât să crească, este convins autorul.

În opinia lui Snyder, un alt indiciu al multipolarității a fost declarația publicată de Beijing la 24 februarie referitoare la „Poziția sa cu privire la soluționarea pașnică a crizei ucrainene”. După cum scrie jurnalistul american, deși documentul nu poate fi numit un plan complet, el a indicat clar care sunt punctele de vedere ale Chinei și a confirmat că Beijingul este pregătit să joace un rol constructiv în soluționarea problemei, marcând astfel apariția deplină a Imperiului Celest pe frontul diplomatic. Nu este exclus ca, într-un final, China și nu SUA să fie cea care va juca rol de mediator în reglementarea diplomatică a conflictului: iar atunci America se va trezi pe dinafară, în timp ce China va putea lua parte la formarea ”lumii postbelice”, atrage atenția Snyder. Beijingul și-a demonstrat deja potențialul în acest sens, după ce a reușit, în martie, să obțină încheierea unui acord între Iran și Arabia Saudită, aflate până atunci în conflict, fără nicio implicare americană, notează el.

În „Poziția” Chinei, se vorbește, printre altele, de necesitatea de a se „renunța la mentalitatea Războiului Rece”, un aspect care reflectă clar punctul de vedere al Rusiei, care cere de mult timp edificarea în Europa a unei eficiente arhitecturi de securitate, care să țină cont de interesele Moscovei ca partener egal, consideră autorul. Această abordare a problemei de către Beijing este o provocare pentru America, care până acum și-a rezervat dreptul de a extinde unilateral NATO și de a-și consolida astfel hegemonia, este convins publicistul. În plus, în același paragraf partea chineză afirmă că securitatea unor țări nu trebuie dobândită în detrimentul securității altora, adică proclamă principiul indivizibilității securității, evocat constant și de Moscova, când se pronunță împotriva expansiunii Alianței Nord-Atlantice. Din nou, acest punct de vedere al Chinei înclină și mai mult talerul balanței spre multipolaritate, scrie Snyder.

În sfârșit, deși criza ucraineană a unit comunitatea transatlantică, în interiorul ei continuă să apară divergențe și chiar diviziuni, notează publicistul. Astfel, judecând după declarațiile oficialilor americani care, înainte să înceapă operațiunea militară specială, au amenințat Moscova cu distrugerea gazoductelor Nord Stream în cazul unui atac asupra Ucrainei, exploziile de la aceste conducte au fost organizate de nimeni altcineva decât de Washington – ceea ce înseamnă că SUA nu s-au sfiit să priveze Germania de accesul la resurse energetice ieftine doar pentru a o forța să respecte sancțiunile împotriva Rusiei, scrie el. Între timp, în cazul în care China va ajunge să ajute mult mai activ Rusia, America ar putea cere partenerilor ei europeni să rupă relațiile și cu Beijingul. De data aceasta însă Germania nu se va mai lăsa atât de ușor convinsă, așa cum a lăsat să se înțeleagă recenta vizită la Beijing a cancelarului german Olaf Scholz, care a devenit primul lider al G7 care a vizitat capitala chineză. Dacă Beijingul va juca un rol mai activ în criza ucraineană, America ar fi nevoită să ceară Berlinului să rupă relațiile și cu China, iar în acest caz lumea unipolară condusă de SUA va fi amenințată cu destrămarea, este de părere Snyder.