Andrei Belousov: Cinci tendințe ale economiei globale

La nivel global au loc procese care vor schimba radical modul de funcționare a economiei globale. Această provocare a apărut în toată amploarea ei nu doar pentru Rusia, care a fost sancționată, ci pentru toate țările lumii, inclusiv pentru cele mai mari economii – SUA și China, a declarat prim-viceprim-ministrul Andrei Belousov vorbind la maratonul Societății ”Cunoaștere” din cadrul expoziției ”Rossia” (în imagine), scrie Vedomosti.

Potrivit prim vicepremierului, în prezent se conturează câteva tendințe în dezvoltarea economiei mondiale.

Primul trend – apariția unor noi mari jucători pe piața globală, așa-numitele super-economii. Belousov a explicat că super-economiile sunt țări care au potențial și pretenția de a dobândi suveranitate economică și politică în lume. Într-o primă etapă, aceste state au fost India, Brazilia și China. În a doua – Iran, Indonezia, Malaezia, Turcia și o serie de alte țări. Al treilea val, care se apropie acum, sunt țările arabe și cele mai mari state africane.

„În 2022, a avut loc un eveniment care a dispărut din raza vizuală a analiștilor. Cu toate acestea, s-a întâmplat. Este faptul că producția cumulată a țărilor BRICS a depășit, pentru prima dată, ca pondere în PIB-ul mondial, producția cumulată a G7, așa numitele state ale Occidentului colectiv”, a precizat prim vicepremierul.

Al doilea trend are în vedere erodarea bazei de conclucrare dintre Statele Unite și China, pe care s-a sprijinit întreaga economie mondială. Potrivit lui Belousov, această erodare a început să se manifeste în perioada 2010-2015. „Când Statele Unite și Europa și-au deschis piețele pentru chinezi, americanii și-au pierdut interesul pentru OMC, conștientizând faptul că Beijingul a câștigat mai mult de pe urma globalizării economiei decât ei”, a spus el. În ultimii 20 de ani, China a crescut exporturile către Statele Unite și Europa de la aproape zero la aproximativ 400 de miliarde de dolari în fiecare dintre țări. Până la sfârșitul anului 2022, exporturile totale se ridicaseră deja la peste 1 trilion de dolari către UE și SUA, a indicat primul viceprim-ministru.

Acest lucru a devenit unul dintre cele mai puternice motoare ale dezvoltării economiei chineze. Dar China a plătit pentru acest lucru devenind cel mai mare contributor financiar la economia americană. În intervalul 1990-2015 rezervele de aur și valută ale Chinei au crescut de la zero la 3 trilioane de dolari. În același timp, începând de la jumătatea deceniului, Beijingul a încetat să mai finanțeze economia SUA – ceea ce înseamnă că China a început să direcționeze resursele către propria dezvoltare internă.

A treia tendință este criza celor mai mari instituții ale economiei mondiale – Organizația Mondială a Comerțului (OMC), Fondul Monetar Internațional (FMI), OCDE etc. „Începând din anii ‘1990, când s-a prăbușit construcția economică formată din două blocuri – SUA și URSS, s-a format foarte repede modelul economic global cu SUA în centru și celelalte țări ale Celor 7, model caracterizaat prin aceea că motorul întregii economii mondiale a devenit comerțul exterior”, a menționat Belousov. Tocmai acest fapt a permis Rusiei să-și folosească avantajul – materiile prime – pentru a asigura creștere economică din 2000 până în 2008. Astfel, PIB-ul țării a crescut pe seama economiei mondiale, a arătat prim-vicepreședintele guvernului.

Acum instituțiile care anterior asigurau creșterea economică globală prin intensificarea comerțului sunt în criză. „Este un fapt care se manifestă prin protecționism, care crește în toate țările lumii, prin războaiele comerciale dintre Statele Unite și China, de neconceput în contextul creșterii globale. Dar și prin sancțiunile impuse nu numai împotriva noastră, ci și împotriva Iranului și, într-o măsură mai mică, împotriva Chinei și a altor țări”, a spus Belousov.

Al patrulea trend este creșterea poverii datoriilor. Se crede că criza din 2010 a fost cauzată de creșterea datoriei externe a țărilor dezvoltate – în primul rând, a Statelor Unite și a mai multor țări UE. „Criza a pus punctele pe ”i”, a evidențiat pericolul problemei datoriei, fiind luată, la nivelul G7 și G20, decizia că această povară a datoriilor trebuie redusă, a menționat Belousov. A ieșit totul invers din cauza pandemiei de Covid, a adăugat el: ca urmare, nivelul s-a dublat – de la 36% în primul deceniu al secolului, la 70% acum. La aceasta s-a adăugat și nivelul poverii datoriilor din țările în curs de dezvoltare, a precizat prim vicepremierul rus.

Ceea ce înseamnă că atunci când există un val de inflație în lume, cele mai mari bănci centrale – BCE și Rezerva Federală – nu pot folosi mecanisme stricte de politică monetară pentru a combate creșterea prețurilor. Acest lucru are legătură cu teama că surplusul de datorie se va prăbuși, a spus Belousov.

A cincea tendință este intrarea lumii în cursa tehnologică. „Cele mai mari țări ale lumii și, în primul rând Statele Unite, încearcă să facă din tehnologie un factor de dominație economică”, a menționat Belousov. Această cursă se dezvoltă în domenii precum digitalizarea, introducerea inteligenței artificiale (inclusiv calculul cuantic), spațiul cosmic (inclusiv instalarea de instalații pe orbită joasă și detectarea pământului în timp real) și tehnologii medicale.

„Încă un moment îl constituie provocarea climatică”, a adăugat Belousov. Există o componentă obiectivă: clima se deteriorează cu adevărat și o parte semnificativă a Pământului se încadrează deja în zone de deficit de apă, ceea ce atrage după sine o migrație necontrolată. În același timp, o chestiune mult mai semnificativă este tranziția energetică, încercarea de a impune cerințele economiei verzi ca factor de competitivitate. Este o încercare de a îngreuna comerţul cu produse murdare din punct de vedere al tranziţiei energetice – cărbune, petrol, metale, îngrăşăminte, chimicale, pentru a consolida avantaje competitive, a subliniat prim vicepremierul rus.