Dušan Bajatović: Serbia nu vrea să intre în NATO și să uite cine a desprins Kosovo

Serbia nu vrea să intre în NATO și să uite cine a desprins Kosovo și Metohija și a bombardat Republica Federală Iugoslavia în 1999, a declarat Dušan Bajatović, director general al companiei Srbijagaz și vicepreședinte al Partidului Socialist din Serbia (SPS), într-un interviu acordat agenției RIA Novosti.

„Cei care ne-au bombardat (NATO, în 1999 – n.r.), toate propunerile europene și sub presiunea SUA, ne cer să uităm de bombardamente, să nu vedem că ni se ia 17% din teritoriul nostru pentru a crea un cvasi-stat. Și aici nu ni se reproșează doar că cooperăm cu Rusia în această problemă, dar ni se și interzice să obținem anularea recunoașterii independenței Kosovo de către terțe țări”, a spus Bajatović.

El a menționat că în articolul 35 al platformei de negociere privind aderarea Serbiei la UE a fost introdus oficial un plan de reglementare franco-german, unde scrie că Serbia trebuie să recunoască autoproclamata republică Kosovo și să îi permită să devină membră ONU. Potrivit lui Bajatovic, acesta este și motivul pentru care, în negocierile privind problema Kosovo, Belgradul are nevoie de ajutorul Rusiei, al Chinei și al tuturor țărilor iubitoare de libertate din lume.

„Serbia vrea să fie neutră din punct de vedere militar, nu vrem să devenim membri ai NATO, iar chestia asta îi deranjează. Eu însumi am fost mobilizat și am servit în Croația, Bosnia și Kosovo, de aceea spun toate acestea, atât din experiență personală, cât și din experiență politică”, a subliniat vicepreședintele SPS, parte a coaliției de guvernământ a Serbiei.

Bombardamentele NATO au provocat moartea a peste 2500 de oameni, inclusiv 87 de copii, și pagube în valoare de 100 de miliarde de dolari. Medicii înregistrează consecințele utilizării uraniului sărăcit, care antrenează o creștere a afecțiunilor canceroase.

În 1999, o confruntare armată între separatiștii albanezi din Armata de Eliberare a Kosovo, pe de o parte, armata și poliția sârbe, pe de alta, a dus la bombardarea Republicii Federale Iugoslavia (pe atunci formată din Serbia și Muntenegru) de către forțele NATO. Operațiunea militară a fost întreprinsă fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, doar pe baza afirmației țărilor occidentale cum că autoritățile RFY ar fi efectuat epurare etnică în regiunea autonomă Kosovo, provocând, astfel, o catastrofă umanitară. Loviturile aeriene ale NATO au continuat din 24 martie până pe 10 iunie 1999.