MAE: Curtea Internațională de Justiție a refuzat să „facă pe placul Kievului”

Decizia Curții Internaționale de Justiție de la Haga (CIJ) în cazul procedurilor inițiate de Ucraina în ianuarie 2017, decizie prin care au fost respinse majoritatea pretențiilor Kievului, demonstrează faptul că instanța a refuzat „să facă pe placul Kievului”, a comentat Ministerul de Externe al Rusiei într-o postare pe canalul său de pe rețeaua Telegram, relatează RBС.

Ministerul a subliniat, în special, că instanța ONU a refuzat, pe baza acuzațiilor formulate de Ucraina, să recunoască Rusia drept „stat agresor”, iar DNR și LNR (Republice Populare Donețk și Lugansk – n.r.) drept „organizații teroriste”. „Argumentele prezentate de partea rusă privind caracterul nefondat al insinuărilor ucrainene au fost auzite la Haga: dintre cele peste 20 de cerințe formulate de Kiev pe durata celor șapte ani de proces Curtea le-a respins, practic, pe toate, lăsând Ucraina fără nici o compensație”, a subliniat Ministerul de Externe.

În plus, instanța ONU a respins cererea Ucrainei de a considera Rusia responsabilă pentru prăbușirea avionului Boeing ce efectua cursa MH17 și „nu a acceptat afirmațiile ucrainenilor privind implicarea în catastrofa din DNR”, a adăugat ministerul.

Curtea Internațională de Justiție a subliniat, totodată, că Rusia și-a îndeplinit cu conștiinciozitate obligațiile pe linie de cooperare în domeniul finanțării terorismului, inclusiv obligația de a identifica și bloca fondurile folosite pentru finanțarea terorismului, a adăugat MAE rus. „Acest lucru este în deplină concordanță cu concluziile anterioare ale FATF (The Financial Action Task Force – n.r) privind nivelul ridicat al modului în care Rusia își duce la îndeplinire obligațiile din acest domeniu; în schimb, FATF a evaluat pretențiile Ucrainei ca având un caracter profund politic”, a precizat ministerul.

Vorbind despre decizia instanței referitoare la Convenția asupra eliminarea discriminării rasiale (CERD), Ministerul Afacerilor Externe a subliniat că instanța a respins, practic, toate cererile Ucrainei și a recunoscut că politica Rusiei respectă obligațiile care îi revin în temeiul Convenției. În special, instanța a respins:

• acuzațiile Ucrainei cu privire la presupusa implicare a Rusiei la „crime” și „răpiri” împotriva tătarilor crimeeni și ucrainenilor din Crimeea;
• toate pretențiile ucrainene legate de cetățenie, constatând că nu există nicio discriminare rasială în regimul juridic rus pentru acordarea de cetățenie locuitorilor peninsulei începând din 2014;
• acuzațiile Ucrainei de presupuse încălcări ale drepturilor tătarilor crimeeni și ale ucrainenilor din Crimeea de a avea acces la mass-media naționale, de a organiza adunări și mitinguri, precum și de a păstra obiective ale moștenirii culturale.

Instanța a recunoscut, de asemenea, că locuitorii din Crimeea au acces la educație în limbile tătaro-crimeeană și ucraineană. În același timp, Curtea a decis cu majoritate de voturi că reducerea drastică, după trecerea Peninsulei Crimeea, în 2014, sub jurisdicția Rusiei, a numărului de școli cu predare în limba ucraineană constituie o încălcare a obligațiilor prevăzute de Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare în ceea ce privește dreptul la educaţie.

„Este un raționament discutabil, ținând cont mai ales de concluzia Curții conform căreia alegerea crimeenilor de a studia în limba rusă a fost strict voluntară. Ar fi trebuit, oare, ca autoritățile ruse să-i ”tărască” pe copii în școlile ucrainene? Într-un fel sau altul, toți cei care doresc vor avea și pe viitor posibilitatea de a învăța în limba ucraineană în conformitate cu legislația în vigoare”, a concluzionat ministerul.

Ucraina a dat în judecată Rusia în ianuarie 2017, acuzând Moscova că sprijină formațiunile armate din Donbass și că încalcă drepturile minorităților din Crimeea. În cadrul acestui proces, partea ucraineană a încercat să obțină despăgubiri, sistarea ajutorului pentru DNR și LNR (au fost incluse în componența Rusiei în toamna anului 2022) și retragerea armamentului furnizat.

Potrivit președintelui Curții internaționale, Joan E. Donoghue, instanța ONU a respins majoritatea pretențiilor formulate de Ucraina în demersul ei împotriva Rusiei pentru nerespectarea a două convenții. În același timp, instanța a decis că Moscova a avut o singură încălcare – la punctul 1 al art. 9 ICSFT. Este vorba de luarea de măsuri pentru investigarea acțiunilor persoanelor care ar fi putut comite infracțiuni pe teritoriul țării, după obținerea unor informații în acest sens.

În timpul audierilor din vara anului 2023, reprezentanții Rusiei au arătat că sesizarea ucraineană este contrară rațiunii, se bazează pe o interpretare incorectă a legii și trebuie respinsă. Partea rusă a precizat că cele două convenții indicate nu au legătură cu divergențele dintre Moscova și Kiev și sunt folosite de Ucraina pentru a aduce în fața Curții Internaționale de Justiție a ONU un cerc mult mai larg de probleme.