Corneliu Vlad: Kievul și sprijinitorii săi forțează pedala înfruntării militare

Corneliu VLAD

Războiul din Ucraina pare să intre într-o nouă fază, pe fondul unor evoluții recente: trupele Kievului întâmpină dificultăți tot mai mari, asemănătoare unei numărători inverse a prăbușirii; divergențele Zelenski-Zalujnîi destabilizează echipa de la Kiev; sprijinul acordat de SUA și unii aliați devine tot mai precar, iar retorica virulentă anti-rusă se accelerează până la invocarea unei ciocniri iminente între NATO și Rusia, echivalentă cu un al treilea război mondial.

Așadar, tensiuni în politica internă, relații tot mai delicate cu sprijinitorii occidentali, situație dezastruoasă pe front.

Comandantul armatei de la Kiev, Zalujnîi, critică public tentativa de reformă a procesului de mobilizare a armatei din Ucraina, care este blocată de săptămâni întregi în Rada. El atacă, de asemenea, „imperfecțiunile” cadrului de reglementare al statului și „monopolizarea” parțială a industriei de apărare, care a dus la blocaje de producție în domenii precum muniția.

„Trebuie să recunoaștem avantajul semnificativ de care se bucură inamicul în ce privește mobilizarea resurselor umane și cum se compară acest lucru cu incapacitatea instituțiilor de stat din Ucraina de a îmbunătăți nivelul forțelor noastre armate fără a recurge la măsuri nepopulare”, a mai spus comandantul armatei.

Toate acestea reprofilează, cum spuneam, și parametrii operațiunilor militare.

Șeful serviciului de informații militare al Kievului a anunțat intensificarea atacurilor împotriva „infrastructurilor critice și militare ale Rusiei”, care, subliniază Moscova, ia forma unor acțiuni teroriste, sprijinite de aliații occidentali. Într-o încercare disperată, Kievul a făcut cunoscut că va lansa și o nouă ofensiva (după cea eșuată lamentabil).

În replică, Rusia pregătește contramăsuri energice de contracarare în domeniul apărării. Președintele Puțin a anunțat că în Ucraina va fi creată o „zonă demilitarizată” care să se asigure că trupele Kievului nu pot lovi orașele rusești cu arme occidentale cu rază mai lungă de acțiune.

„Această linie [de demilitarizare] ar trebui să se afle la o astfel de distanță de teritoriul nostru, încât să asigure securitatea orașelor rusești”, a spus președintele, care s-a referit în mod special la protecția împotriva „produselor străine mai lungi, armele cu care autoritățile ucrainene lovesc orașele pașnice”.

Un element care va acutiza conflictul și va îndepărta perspectivele unei reglementări negociate este decizia NATO de a desfășura jocurile de război „Steadfast Defender 2024”, la care vor participa aproximativ 90.000 de militari din cele 31 de state membre – precum și din Suedia.

Exercițiile ar simula un „scenariu de conflict emergent împotriva unui adversar apropiat”, a declarat Christopher Cavoli, comandantul suprem aliat al NATO.

„Pe lângă previziunile ridicole ale unei iminente invazii ruse, statele membre NATO intensifică factorul frică prin desfășurarea celor mai mari exerciții militare dintr-un deceniu – chiar la granița Ucrainei cu Germania și Polonia”, remarcă Robert Bridge, scriitor și jurnalist american.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că ”Steadfast Defender 2024” reprezintă o amenințare la adresa securității naţionale a Rusiei.

Comentând jocurile de război, Peskov a subliniat că NATO a fost întotdeauna concepută ca un „instrument de confruntare ” care este controlat de Washington.

Peskov a adăugat că Moscova va continua să ia măsuri ca răspuns, mai ales că NATO continuă să-și extindă infrastructura militară către granițele Rusiei.

Exercițiile militare ale NATO au loc în momentul în care oficiali din țările membre, între care Marea Britanie, Germania și Estonia, au cerut blocului să se pregătească pentru o confruntare militară la scară largă cu Rusia în viitorul apropiat, sugerând că Moscova are planuri de a ataca Europa în următoarele câteva decenii.

Rusia a negat însă energic supozițiile occidentale referitoare la un asemenea plan. Președintele Putin a precizat că Moscova „nu are niciun interes (…) din punct de vedere geopolitic, economic sau militar (…) să ducă război împotriva NATO” și ar prefera să dezvolte o relație cu blocul condus de SUA.

Noile evoluții ale confruntării din Ucraina perpetuează și amplifică încordarea și nesiguranța, îndepărtează șansele unui acord de încetare a focului, iar aceasta situație, care pune în pericol pacea și securitatea în Europa și în lume, nu are perspective să-și găsească finalul așteptat, cel puțin până la instalarea unei noi Administrații la Casa Albă, după alegerile prezidențiale americane din toamna acestui an.