Președintele Kîrgîzstanului a cerut SUA să nu se amestece în treburile republicii

Comentând o scrisoare a Secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, președintele Kîrgîzstanului, Sadîr Japarov, a cerut altor țări, inclusiv Statelor Unite, să nu se amestece în treburile interne ale republicii, relatează Kommersant. În mesajul său, șeful diplomației americane s-a declarat îngrijorat în privința unui proiect de lege privind agenții străini care ar putea fi adoptat în Kîrgîzstan.

Domnul Japarov susține că un grup mic, dar „foarte vocal” de ONG-uri finanțate de alte țări „speculează pe marginea propriilor greutăți și persecuții”. Ceea ce obligă, chipurile, structurile străine care le sponsorizează să „le facă pe plac” și „să cheltuiască banii contribuabililor din SUA și UE”. Potrivit președintelui Kîrgîzstanului, aceleași ONG-uri răspândesc ”în rândul populației informații false, neverificate”. Japarov a propus efectuarea unui audit al organizațiilor non-guvernamentale și non-profit finanțate de SUA.

„Vreau, de asemenea, să subliniez că ne pronunțăm pentru o cooperare egală și că suntem gata să lucrăm împreună cu toate țările și partenerii internaționali, inclusiv cu Statele Unite. Singura mea cerere este să nu se amestece în treburile interne ale țării noastre”, a precizat liderul kîrgîz în scrisoarea de răspuns adresată Secretarului de stat al SUA. Sadyr Japarov l-a invitat pe Antony Blinken să viziteze Bișkekul pentru a se convinge că drepturile și libertățile omului „se află sub protecția sigură a Constituției și a legii”. Potrivit președintelui, „dorința de dreptate și libertate este codul genetic al poporului” kîrgîz.

Aflat în dezbatere parlamentară, proiectul de lege prevede introducerea în legislație a termenului de „reprezentant străin” pentru ONG-urile care primesc finanțare străină, precum și crearea unui registru al acestor organizații. Se propune extinderea prerogativelor statului în raport cu ONG-urile, în sensul de a oferi autorităților posibilitatea de a suspenda unilateral activitățile unei organizații timp de șase luni pentru încălcarea legii. În plus, se preconizează interzicerea participării organizațiilor non-profit la orice activități politice – de la investigarea cazurilor de corupție până la participarea la mitinguri.

Sadîr Japarov a subliniat că, prin modul în care a fost conceput, proiectul de lege inițiat de deputați se apropie de conceptul Legii privind înregistrarea agenților străini (Foreign Agents Registration Act, FARA), adoptat în SUA în 1938: „Din câteva știm, în legea FARA statutul de agent străin este prevăzut nu doar pentru mijloace de informare în masă, dar și pentru alte persoane juridice și fizice. Nerespectarea acestor reguli – întârzierea înregistrării sau refuzul de fi înregistrat – atrage după sine nu doar sancțiuni administrative, dar și penale. În acest sens, nu poate să nu apară întrebarea: de ce la voi este posibil și la noi nu?”