Putin, despre declanșatorul operațiunii militare speciale din Ucraina

Declanșator pentru operațiunea militară specială din Ucraina a fost refuzul Ucrainei de a pune în aplicare ”Acordurile de la Minsk”, dar și atacurile asupra Donbassului, a declarat președintele Rusiei, Vladimir Putin, citat de agenția Interfax.

Putin a subliniat că extinderea NATO, inclusiv pe teritoriul Ucrainei, îngrijorează Rusia din motive de securitate, dar nu amenințarea din partea blocului militar a devenit motivul declanșării operațiunii speciale. „Declanșator imediat au fost refuzul total al autorităților ucrainene de astăzi de a duce la îndeplinire Acordurile de la Minsk și neîncetatele atacuri soldate cu numeroase victime asupra republicilor din Donbass, nerecunoscute de noi timp de opt ani – Republica Populară Lugansk și Republica Populară Donețk”, a spus liderul de la Kremlin într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin.

Șeful statului a subliniat că, după ce Republicile Populare Donețk și Lugansk (DNR și LNR –n.r.) au solicitat Rusiei să fie recunoscute, iar Moscova, „văzând o lipsă de perspective pentru rezolvarea problemei în cadrul Acordurilor de la Minsk”, a făcut acest pas, încercările Rusiei de a pune capăt conflictului continuă și în ziua de astăzi.

„După cum am spus, nu noi am început războiul, noi doar încercăm să-l oprim. În prima etapă, am încercat să facem acest lucru prin mijloace pașnice – Acordurile de la Minsk. Dar, după cum s-a dovedit ulterior, ne-au dus de nas și de această dată”, a menționat Putin.

El a amintit că fostul cancelar german, Angela Merkel, și fostul președinte francez, Francois Hollande, au recunoscut „direct și public” că nu aveau de gând să pună în aplicare Acordurile de la Minsk, ci pur și simplu câștigau timp pentru a pompa arme suplimentare în Ucraina. „Singurul lucru pe care îl putem regreta este faptul că nu am început acțiunile noastre active mai devreme, considerând că avem de-a face cu oameni de treabă”, a conchis Putin.

Acordurile de la Minsk au fost încheiate în 2014–2015 de către Grupul de contact trilateral pentru soluționarea situației din Donbass, format din reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și OSCE. Acordurile au fost susținute de autoritățile din Rusia, Ucraina, Franța și Germania.

Acordurile au consfințit obligația părților în conflict de a înceta focul, de a renunța la desfășurarea de arme grele în zona tampon și de a face schimb de prizonieri după principiul „toți pentru toți”. Kievul trebuia să adopte o lege privind statutul special al anumitor raioane din regiunile Donețk și Lugansk și să organizeze alegeri în respectivele zone, ținând cont de poziția reprezentanților celor două republici din Donbass. Majoritatea înțelegerilor nu au fost ulterior implementate, părțile învinuindu-se reciproc pentru acest lucru.

Putin a anunțat rezilierea Acordurilor de la Minsk pe 22 februarie 2022, la o zi după ce Rusia a recunoscut DNR și LNR și cu două zile înainte de începerea operațiunii speciale. „Prin eforturile actualelor autorități de la Kiev, totul a fost redus la zero. Prin urmare, Acordurile de la Minsk au fost ucise cu mult înainte de recunoașterea de ieri a republicilor populare din Donbass – și nu de către noi, și nu de către reprezentanții acestor republici, ci de actualele autorități de la Kiev”, a spus atunci șeful statului.