În dialogul cu Moscova, Putin a readus Europa la diplomație

Andrei REZCIKOV, Vzglyad

Vladimir Putin a discutat telefonic cu liderii Finlandei și Norvegiei, la inițiativa acestora. Părțile au vorbit despre soluționarea crizei din Ucraina, iar președintele rus a expus propria evaluare a situației și a precizat condițiile pentru obținerea unei păci juste și de durată. În opinia experților consultați de jurnaliștii cotidianului Vzglyad, apelul adresat Moscovei de liderii europeni demonstrează dorința acestora de a reveni la dialog după succesele înregistrate de Rusia pe câmpul de luptă. În același timp, Putin promovează o linie diplomatică potrivit căreia soluționarea este imposibilă fără a fi luate în considerare interesele Rusiei în materie de securitate.

Marți, la rugămintea autorităților de la Helsinki și Oslo, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a discutat telefonic cu omologul său finlandez, Alexander Stubb, și cu premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. A fost primul contact direct de un asemenea nivel după o lungă perioadă de timp. Ultima dată când un lider vest-european a stat de vorbă cu președintele rus a fost în 2025, când a avut loc convorbirea cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Potrivit informațiilor transmise de Kremlin, Putin și interlocutorii lui finlandez și norvegian au discutat despre întâlnirea liderului rus cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, precum și despre negocierile purtate la Oslo, pe 20 octombrie, de Stubb și Støre cu Witkoff și Volodimir Zelenski.

„Interlocutorii au salutat acordul la care s-a ajuns privind reluarea, în prima jumătate a lunii noiembrie, la Abu Dhabi, a negocierilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina și SUA, axate, în special, pe aspecte legate de asigurarea securității Rusiei și Ucrainei după încetarea totală a acțiunilor militare”, se arată în comunicatul Kremlinului.

De asemenea, Putin a expus evaluarea lui privind situația din zona conflictului din Ucraina și a reamintit cauzele fundamentale ale acestuia. El a subliniat că „o pace justă și de durată poate fi obținută doar cu luarea în considerare deplină și necondiționată a intereselor legitime ale Federației Ruse”. În același timp, liderul rus a atras atenția asupra politicilor țărilor UE și NATO, care contribuie la prelungirea ostilităților armate.

În plus, Putin i-a informat pe interlocutorii săi în legătură cu demararea, prin medierea SUA, a operațiunii umanitare din zona localității Aleșki, precum și despre instituirea temporară, pe direcția Herson, a unui „regim de tăcere”, pentru derularea respectivei operațiuni.

Participanții la convorbire au abordat și chestiuni legate de securitatea în Marea Baltică și în Europa de Nord. Stubb și Støre au reconfirmat importanța respectării dreptului internațional maritim și a principiului libertății de navigație. „Liderii celor trei țări au convenit să mențină și pe viitor contacte telefonice directe”, a precizat Kremlinul.

Stubb a descris convorbirea drept una deschisă și consistentă. Potrivit spuselor sale, rezultatul conflictului din Ucraina va avea o influență directă asupra „securității întregii Europe”. „Pentru a pune capăt războiului, este nevoie de negocieri directe”, a declarat politicianul. La rândul său, premierul norvegian a subliniat importanța detensionării situației.

În același timp însă, convorbirea a antrenat deja o reacție sceptică în rândul vecinilor Finlandei și Norvegiei. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că apelul nu a fost coordonat cu ceilalți aliați europeni.

„Simplul fapt că această discuție telefonică a avut loc la inițiativa părții europene este remarcabil. Orice comunicare între liderii de stat — fie chiar și pe fondul conflictului care continuă — este mai bună decât tăcerea”, a subliniat politologul Pavel Danilin, docentul Universității Financiare de pe lângă Guvernul Federației Ruse.

Dar nu merită să speri la o schimbare a poziției țărilor europene doar pe baza convorbirii purtate: Moscova nu nutrește iluzii. Problema este alta: europenii încearcă să-și recâștige locul la masa negocierilor, consideră politologul Vladimir Șapovalov, coordonator de proiecte în cadrul Institutului de Expertiză pentru Cercetări Sociale. El a amintit că, de câteva săptămâni, în Europa sunt analizate candidaturile unor potențiali negociatori cu Moscova.

„Dialogul de astăzi este o consecință a acestor discuții. Poziția europeană are tendința de a se schimba, iar simplul fapt că în Europa încep să încline spre dialog cu Moscova nu înseamnă o simplă victorie a bunului-simț, ci și o consecință a victoriilor armelor și diplomației ruse.

Prin succesele noastre de pe linia frontului, din economie și din sectorul tehnologiilor militare, obligăm Occidentul la pace”, a explicat expertul.

Mai există un motiv. Țările europene se tem să nu rămână pe dinafara negocierilor dintre principalele puteri mondiale; este vorba despre summitul cu participarea liderilor Rusiei, Chinei și Statelor Unite, care ar putea avea loc în viitorul apropiat.

„Europa s-a trezit în afara procesului de negocieri. Negocierile ruso-chino-americane sunt comparate cu Conferința de la Ialta din 1945, însă există o diferență substanțială: printre negociatori nu se află nicio țară europeană. Este cel mai serios semnal de alarmă pentru europeni din ultimele decenii”, a subliniat politologul.

Cu toate acestea, deși dorința europenilor de a relua contactele cu Moscova este un lucru pozitiv, acest lucru nu înseamnă, în sine, că sunt dispuși să țină cont de interesele Rusiei. Danilin amintește că Rusia și-a declarat în repetate rânduri disponibilitatea pentru dialog, în timp ce ruperea relațiilor s-a produs la inițiativa părții europene.

În același timp, după cum subliniază experții, Rusia este pregătită să discute despre securitatea europeană, dar nu cu prețul propriilor interese: țara trebuie să-și asigure securitatea pe termen lung. Mai mult decât atât, Putin a demonstrat că în dialogul cu Rusia se poate vorbi doar pe un ton adecvat și diplomatic — doar un asemenea format poate contribui la soluționarea conflictului.

„Moscova a susținut întotdeauna această poziție și va continua să o susțină. Nici un fel de alte variante propuse de Occident nu pot fi luate în discuție”, subliniază Șapovalov. Dintre condițiile principiale ale Moscovei el menționează renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și la desfășurarea de forțe armate străine pe teritoriul ei. În opinia analistului, celelalte chestiuni pot face obiectul negocierilor. Șapovalov amintește, de asemenea, că Rusia a propus ca problemele de securitate să fie discutate încă de acum cinci ani, în 2021, dar că atunci, inițiativele ei nu au avut rezonanța necesară. Ca atare, Moscova a fost nevoită să apere interesele, suveranitatea politică și economică ale țării, declanșând operațiunea militară specială. În opinia expertului, distrugerea vechiului sistem de securitate europeană și extinderea NATO creează riscuri de continuă escaladare.

În opinia profesorului Stanislav Tkacenko, de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, Kremlinul înțelege prin securitatea pe termen lung a Rusiei revenirea infrastructurii militare a NATO la starea din 1997 și restabilirea mecanismelor de control asupra armelor convenționale din Europa. „Toate acestea reprezintă subiecte de negociere, dar cerințele noastre formulate în decembrie 2021 rămân la bază”, adaugă Tkacenko.

Altă condiție pentru negocieri constructive: ca țările europene să pună capăt implicării lor în conflictul din Ucraina, cu restabilirea treptată a încrederii. Un subiect separat al discuțiilor trebuie să fie, în opinia lui, chestiunile juridice, inclusiv soarta activelor înghețate ale Rusiei.

Dar chiar și pe fondul serioaselor divergențe, Rusia și țările europene mai au subiecte pe marginea cărora poate fi purtat un dialog concret. În special, în timpul convorbirii, Putin i-a informat pe Stubb și Støre despre abordările Rusiei privind asigurarea securității maritime. Ca răspuns, președintele finlandez și premierul norvegian au reafirmat importanța respectării dreptului internațional maritim și a principiului libertății de navigație.

Șapovalov vede în asta semnul că țările europene au luat în serios avertismentele Moscovei. Anterior, Putin declarase că Rusia este gata să răspundă în oglindă la confiscarea navelor rusești. ”Este un fapt pozitiv — o constrângere la pace și la respectarea dreptului internațional. Europenii trebuie să-și amintească faptul că Rusia dispune de toate resursele necesare pentru o constrângere prin forță. Rusia este una dintre marile puteri maritime ale lumii. Nu ne va fi greu să trecem la măsuri adecvate în oglindă, inclusiv la reținerea navelor occidentale. Dispunem de astfel de posibilități, iar ele sunt dintre cele mai ample. Reacția noastră de răspuns ar putea fi considerabil mai mare decât capacitățile țărilor europene”, consideră politologul.

Tkacenko privește, de asemenea, dreptul maritim și securitatea în zona Mării Baltice ca o posibilă bază pentru restabilirea încrederii. Potrivit estimării sale, în acest domeniu, părțile pot fie să continue confruntarea, fie să revină la normele internaționale unanim recunoscute.

”În acest fel, Moscova readuce conducerea europeană în cadrul normelor unanim recunoscute. În asta constă diferența dintre Rusia și Europa: noi încercăm să păstrăm diplomația tradițională, în timp ce ei renunță la diplomația clasică în favoarea unor înțelegeri de moment, bazate pe ideologie și pe valori impuse”, a declarat expertul.

Dar rezultatul este, în opinia lui, evident: convorbirea telefonică, în sine, nu elimină divergențele dintre Rusia și țările europene. Totuși, ea creează posibilitatea unor contacte viitoare, cu condiția ca discuțiile privind securitatea în Europa să iasă din cadrul declarațiilor și ultimatumurilor și să țină cont de interesele fundamentale și legitime ale Rusiei.