A plecat dintre noi cosmonautul Aleksei Leonov, cel care a ieșit primul în spațiul deschis (VIDEO)

La vârsta de 86 de ani, s-a stins din viață cosmonautul legendar, de două ori Erou al Uniunii Sovietice, Aleksei Leonov, informează ”Rossiiskaia Gazeta”.

La data de 18 martie 1965, Aleksei Leonov a devenit primul om din istorie, care a efectuat o ieșire în spațiul cosmic deschis. Cele 12,9 minute petrecute de el, în afara navei spațiale, au zguduit o lume întreagă. ”Atenție! Un om a ieșit în spațiul cosmic!” – aceste cuvinte ale comandantului Pavel Beliaev, rostite la o oră și 35 de minute după startul rachetei ”Voshod-2”, au fost transmise de către toate radiourile din lume.

Imaginea cosmonautului sovietic plutind pe fundalul Pământului a fost transmisă de toate posturile de televiziune. În spațiul deschis, Leonov s-a îndepărtat de navă, la o distanță de 5,25 de metri. Așa ceva, folosind un cablu de legătură, nu a mai făcut nimeni. A fost un triumf al cosmonauticii sovietice. Dar, puțini știu că misiunea echipajului ”Voshod-2” s-a confruntat cu câteva situații ieșite din comun. Ba, se poate spune chiar mai mult: au fost pe muchie de cuțit.

August 1981. Echipajul sovieto-român al navei spațiale ”Soiuz-40”: pilotul-cosmonaut al URSS, Leonid Popov, pilotul-cosmonaut român, Dumitru Prunariu și pilotul-cosmonaut al URSS, comandant-adjunct al Centrului de pregătire a cosmonauților din Moscova, Aleksei Leonov (de la stânga la dreapta). România, Poiana Brasov/ Foto: Vyacheslav Samoshkin/ RIA Novosti

”Sunt chestiuni pe care le-am prevăzut pe Pământ, până la diferite situații de avarie”, povestea Leonov, într-unul dintre interviurile acordate cotidianului RG. ”Dar, la unele întrebări, legate, în special, de uriașele oscilații de tensiune, nu se poate răspunde dinainte – sunt alte condiții. De aceea au și apărut neplăceri. În vacuumul cosmic, combinezonul s-a umflat – nici coastele nu au rezistat presiunii, nici țesătura densă a combinezonului. A fost un moment în care mâinile mi-au ieșit din mănuși, iar picioarele din cizme. Așa ceva nu poate fi prevăzut pe Pământ”, a povestit legendarul cosmonaut.

Într-un cuvânt, situația era critică: cosmonautul nu mai încăpea prin trapa sasului. Să ceri sfatul celor de la sol? Nu era timp. A trebuit schimbată, din mers, metoda de revenire la bordul navei. Intrarea nu cu picioarele, cum era planificat, ci cu capul. Dar, în sas trebuia, oricum, să se răsucească, pentru a pătrunde în navă cu picioarele înainte. Diametrul interior al sasului – 1 metru, lățimea combinezonului, la umeri – 68 centimetri. S-a impus ceva efort: pulsul sărise la 190.”

S-a constatat, însă, că nenorocirea s-ar fi putut întâmpla și după revenirea lui Leonov la bordul navei. ”În cabină a început să crească presiunea parțială a oxigenului, care a ajuns la 460 mm și continua să urce. Asta, în condițiile în care limita normală era de 160 mm! La început, am stat nemișcați. Cea mai mică scânteie și totul s-ar fi transformat în stare moleculară, iar noi înțelegeam asta. Șapte ore am stat așa, după care am adormit… de stres, se pare. Ulterior, am realizat că agățasem, cu furtunul de la costum, un comutator de alimentare cu aer”, a povestit Leonov.

Zece ani mai târziu, în iulie 1975, împreună cu Valeri Kubasov, a făcut al doilea zbor în spațiu. Deja, în calitate de
comandant al navei spațiale ”Soiuz-19”, în cadrul programului ”Soiuz-Apollo”. Atunci, pentru prima dată în lume, a fost efectuată joncțiunea navelor din două țări diferite.

În vara anului 1981,”, a vizitat România, în calitate de comandant-adjunct al Centrului de pregătire a cosmonauților din Moscova. El a fost însoțit de către cosmonautul Leonid Popov, care, cu câteva săptămâni înainte, a efectuat un zbor cosmic comun, sovieto-român, la bordul navei”Soiuz-40”, împreună cu primul cosmonaut român, Dumitru Prunariu.