WirtschaftsWoche: Apropierea dintre Rusia și China, un pericol pentru companiile germane

Din cauza sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, Rusia se apropie tot mai mult de China, iar îndepărtarea Moscovei de Occident va afecta în mod deosebit economia germană, mai mult decât alte țări, atrage atenția publicația germană WitschaftsWoche.

În ultimul timp, Aleksei Miller, influentul șef al imperiului ”Gazprom”, nu a avut prea multe motive de bucurie. Exporturile în Europa scad, rubla se depreciază, construcția gazoductului ”Nord Stream-2” bate pasul pe loc. În plus, după otrăvirea opozantului rus, Aleksei Navalnîi, relațiile dintre Rusia și Europa s-au răcit și mai mult, după ce au intrat în vigoare noi sancțiuni economice, afirmă cotidianul german.

Dar Miller a schimbat cursul, astfel că, acum, în locul Occidentului, privește spre teritoriile aflate la est de întinderile Rusiei. Acolo se pun bazele unui nou megaproiect: gazoductul ”Sila Sibiri-2” (Puterea Siberiei-2). Conducta va porni din zăcămintele situate în vestul Siberiei și, traversând Mongolia, va ajunge în China. Se lucrează deja la proiectare. La una dintre multele întrevederi cu președintele Vladimir Putin, Miller a declarat cu mândrie că, pe viitor, gazele naturale din Peninsula Iamal (nordul Siberiei de Vest – n.r.) vor putea fi exportate nu doar în Europa, ci și în Asia.

Potrivit  WitschaftsWoche, noul proiect, discutat de ceva timp, dar care acum capătă contururi concrete, va deveni punctul culminant al strategiei ruse în privința Chinei. Vecinul din Orientul Îndepărtat va trebui să preia rolul UE de cel mai important partener. Prin eforturi comune, cea mai mare țară din lume ca întindere (Rusia) și cel mai mare stat al lumii după populație (China) se vor putea împotrivi ”hegemoniei SUA”, după cum declara, recent, ambasadorul chinez la Moscova, Zhang Hanhui. Strategia chineză de ”a curta” Rusia este promovată la cel mai înalt nivel. Cu nici un alt lider al lumii, președintele Xi Jinping nu este atât de binevoitor și deschis cum este cu președintele Vladimir Putin. De Putin îl leagă relații mai strânse decât cu orice alt coleg străin, iar aceste cuvinte rostite de Xi Jinping au fost difuzate de mass-media oficiale: ”Este prietenul meu, cel mai apropiat și cel mai bun. Apreciez în mod deosebit prietenia noastră profundă”.

Mai mult gaz rusesc pentru China

Pe fondul unui trecut bogat în conflicte, actuala apropiere pare surprinzătoare. Totuși, colaborarea ia locul concurenței. În decembrie anul trecut, a fost inaugurat gazoductul ”Sila Sibiri”, impresionant prin amploarea lui și care, acum, devine predecesorul noului proiect în curs de realizare, ”Sila Sibiri-2”, care va ajunge până la Shanghai. În valoare de 55 miliarde de dolari, el este, în prezent, cel mai costisitor gazoduct rusesc. Dar colaborarea dintre Moscova și Beijing nu se rezumă doar la gaze naturale. Ambele părți au convenit dublarea schimburilor comerciale. În plus, tot mai puține tranzacții vor fi efectuate în dolari, ci direct în ruble și yuani. Ca să nu mai vorbim de exercițiile militare comune, tot mai numeroase.

Companiile europene privesc la noua apropiere dintre Moscova și Beijing cu neîncredere, nefiind deloc convinse că statul chinez va putea înlocui Occidentul, ca partener al Rusiei. Dar realitatea spune altceva: încă din 2010, cu mult înainte de introducerea primelor sancțiuni, China a întrecut Germania în calitate de cel mai important partener comercial. Zece ani mai târziu, decalajul dintre China și Europa în colaborarea cu Rusia crește constant. Cu doi ani în urmă, companiile rusești au început, pentru prima dată, să cumpere mai multe produse de inginerie din China decât din Germania. ”În contextul sancțiunilor occidentale, China este categoric acea terță parte care trage foloase din această situație”, a concluzionat Matthias Schepp, șeful Camerei de Comerț Ruso-Germane, din Moscova. Clienții ruși nu pot fi siguri că echipamentele și piesele de schimb primite din Germania vor mai fi accesibile pe viitor, dacă vor intra sub incidența sancțiunilor. Patru din cinci companii germane se plâng deja de concurența tot mai aprigă a Chinei. În primul semestru al anului 2020, numai 7,3% din comerțul exterior al Rusiei a revenit Germaniei, cu 0,7% mai puțin decât în perioada de referință din 2019. China, dimpotrivă, în același interval a reușit să-și sporească ponderea de la 16,6% la 17,8%. Președintele Comitetului Estic al economiei germane, Oliver Hermes, avertizează, în acest sens, că relațiile cu Rusia nu trebuie să fie scăpate din vedere. ”Într-un moment în care luptăm cu uriașele consecințe economice ale crizei coronavirusului, când în Europa se simte tot mai pregnant conflictul dintre Statele Unite și China, trebuie să evidențiem viitoarele oportunități din relațiile cu alți parteneri importanți, inclusiv cu Rusia”.

WirtschaftsWoche este de părere că această schimbare de orientare a Rusiei spre China va aduce cu sine unele greutăți și pentru antreprenorii ruși. Pentru că, explică publicația germană, șefii de companii preferă, totuși, tehnica europeană, pe care, însă, nu și-o mai pot permite din cauza deprecierii rublei, fiind, astfel, obligați să recurgă la alternative chinezești, mai ieftine. ”Din punct de vedere tehnic și economic, Rusia rămâne, totuși, în urma Chinei, aflată în plină dezvoltare”, spune Niels Schmidt, reprezentantul pe probleme de politică externă al grupului SPD (Partidul Social Democrat, n.r.) din Bundestag. ”În cei 20 de ani de când se află la putere, Putin nu a reușit să modernizeze economia și să o pună pe o bază mai solidă și mai largă, în primul rând prin dezvoltarea companiilor industriale mici și mijlocii”, crede politicianul german.

În pofida faptului că, uneori, mai apar momente conflictuale, acest lucru nu încurcă idila economică dintre Moscova și Beijing. În orice caz, atâta timp cât China va cumpăra din Rusia tot mai multe materii prime, iar prăpastia dintre Moscova și Europa va deveni tot mai adâncă, la fiecare nou val de sancțiuni. ”Cu cât Occidentul întoarce mai mult spatele Rusiei, cu atât mai mult se grăbește China să umple spațiul eliberat, în mod absurd, de Occident”, spune Schmidt. Colegul său din grupul parlamentar, Bernd Westphal, a formulat ceva mai clar: ”Pe parcursul politicii de sancțiuni, trebuie să avem grijă să nu împingem Rusia în brațele Chinei”.