Hot News
Rusia, la un pas de un nou record la producția de aur
30/11
Virusologii britanici: ”Va fi un vaccin util”. Aceștia au explicat de ce vaccinul rusesc nu se bucură de încredere
30/11

Izvestia: Între Est și Vest. Care va fi politica moldovenească promovată de Maia Sandu?

Foto: iz.ru

Președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, a dezbătut, cu americanii, lupta ”împotriva nocivei influențe străine”. S-a întâmplat la câteva zile după ce ea declarat că trebuie evacuate forțele rusești de menținere a păcii din Transnistria. Totuși, imediat s-a grăbit să menționeze că autoritățile de la Chișinău ”au o agendă încărcată cu Moscova” și să explice că, fără Rusia, Moldova nu va reuși să ajungă singură la o soluție politică a conflictului. Acest lucru ar trebui să însemne că a venit la putere un politician pro-occidental, dar în același timp pragmatic, care nu va merge la ruperea relațiilor cu Moscova? Jurnaliștii de la ”Izvestia” au încercat să găsească răspunsul la această întrebare.

 Președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, a dezbătut cu unul dintre șefii Consiliului de Securitate Națională al SUA lupta ”împotriva influenței străine nocive”. Potrivit publicației moldovenești News Maker, ”oficialul american a felicitat-o pe Sandu cu ocazia victoriei în alegerile prezidențiale și a confirmat prietenia strânsă și parteneriatul dintre SUA și Moldova”. De asemenea, părțile ”au convenit să continue colaborarea strânsă pe aceste chestiuni, dar și alte probleme importante de securitate națională”. Publicația nu preciza despre ce stat și influența lui ar fi vorba.

Cu câteva zile înainte, însă, Sandu declarase că este necesară evacuarea forțelor rusești de menținere a păcii din Transnistria. ”Sunt împotriva federalizării Moldovei, nu susțin variantele propuse de (președintele în exercițiu al țării, Igor) Dodon și de partidul lui. Pentru că, deși nu au oferit propuneri clare, nu au vorbit de federalizare. Sunt convinsă că vom găsi formatul de rezolvare a conflictului. Dar el trebuie să includă retragerea totală a militarilor ruși de pe teritoriul Moldovei. Am spus-o mereu și o vom spune și pe mai departe”, a afirmat Sandu pentru publicația ucraineană ”Evropeiskaia pravda, descriind viziunea sa asupra viitorului statut al Transnistriei. În același timp, ea recunoaște că, deocamdată, nu este clar cum ar putea fi soluționat conflictul dintre Moldova și nerecunoscuta republică, dar precizează că autoritățile de la Chișinău ”au o agendă încărcată cu Moscova”.

Sandu arată că Moldova nu va putea ajunge singură la o rezolvare politică a conflictului: ”Rusia este parte a formatului de negocieri. Desigur, este ceva ce trebuie să facem singuri pentru reglementarea conflictului – este vorba de lupta împotriva corupției și a contrabandei. Atâta timp cât politicienii de la Chișinău și de la Tiraspol vor fi interesați să câștige bani din conflict, ei se vor opune unei soluții pașnice”, a anunțat politicianul în același interviu.

Militarii ruși se află în Transnistria din 1990. Acolo sunt atât forțe de menținere a păcii, cât și unități militare. Dacă primele se află în Transnistria în baza Acordului privind principiile de soluționare pașnică a conflictului armat din regiunea Transnistria a Republicii Moldova, semnat la 21 iulie 1992 de Boris Elțîn (primul președinte al Rusiei, n.r.) și de liderul de atunci al Moldovei, Mircea Snegur, contingentul militar nu are un astfel de statut.

Documentul consemnează înființarea unei Comisii mixte de control, cu participarea Moldovei, a Transnistriei și a Rusiei. Comisie căreia i se subordonează trei unități militare – moldovenească, transnistreană și rusească, precum și observatori militari. Ulterior, lor li s-au alăturat colegi din Ucraina. Dar rolul cheie în operațiunea de menținere a păcii în Transnistria îl joacă partea rusă. În acordul ruso-moldovenesc se precizează, printre altele, că documentul își pierde valabilitatea ”prin acordul comun al părților și în cazul retragerii din înțelegere a uneia dintre părți”. În cei 28 de ani care au trecut de la momentul semnării, nu a existat nici o tentativă serioasă sau semnificativă de reziliere a acordului.

Una dintre particularitățile importante ale operațiunii rusești din Transnistria este faptul că forțele de menținere a păcii au mai multe prerogative. Problema este că misiunea lor a început imediat după faza fierbinte a conflictului, motiv pentru care, pentru a preveni orice abateri și nereguli, li s-a permis să acționeze cât se poate de repede și, uneori, chiar cu fermitate. Altfel spus, militarii nu trebuie să tragă cu ochiul la centru pentru a lua măsuri urgente de restabilire a ordinii. În plus, forțele de menținere a păcii au alături un serios contingent militar, mereu pregătit să le sară în ajutor.

În general, Sandu are aceeași poziție în privința forțelor rusești de menținere a păcii ca majoritatea altor lideri moldoveni de dinaintea ei. Cu toate acestea, declarația președintelui ales a făcut multă vâlvă. Astfel, pe contul său de Twitter, a reacționat imediat șeful Comisiei pentru Politici Informaționale a Consiliului Federației, Aleksei Pușkov. ”De aproape 30 de ani, prezența lor acolo a servit drept garanție a păcii și protecției oamenilor care trăiesc în zonă. 220.000 dintre ei sunt cetățenii noștri. Interesele lor, securitatea lor sunt mai importante decât orice declarații răsunătoare ale noului președinte al Moldovei”, a scris politicianul.

Și președintele în exercițiu al Moldovei, considerat un politician pro-rus, a catalogat cuvintele lui Sandu drept o mare greșeală. ”Ce fel de apel a lansat președintele ales în țara unde conflictul transnistrean nu este încă rezolvat, în țara unde 35-40% din populație este vorbitoare de limbă rusă?”, și-a exprimat Dodon revolta.

Relații pozitive cu Rusia

Fost premier al țării, președinte al Partidului ”Acțiune și solidaritate”, Maia Sandu l-a învins în al doilea tur al alegerilor prezidențiale cu scorul de 57,7% din voturi pe liderul în exercițiu al statului, Igor Dodon, care a strâns 42,2% din voturi. Mandatul actualului președinte expiră la 23 decembrie, după care va fi învestită Maia Sandu.

Dodon i-a speriat pe alegători, afirmând că, orientându-se spre Europa, adversara lui este gata să introducă un regim sever de carantină (din cauza răspândirii noului coronavirus, n.r.). Sandu s-a străduit să-și consolideze pozițiile printre alegătorii simpatizanți tradiționali ai lui Dodon și ai partidului acestuia. Ea a lansat filmulețe în limba rusă, îndemnându-i pe cetățenii cu drept de vot să nu creadă în ceea ce se spune despre ea și, de asemenea, promițând să nu închidă școlile rusești și să nu limiteze sfera de utilizare a limbii ruse.

Printre altele, lui Sandu i se amintește că atunci când a fost ministru al Educației în Guvernul premierului Vlad Filat, ea a eliminat limba rusă dintre disciplinele școlare obligatorii. Ulterior, când a ajuns prim-ministru, în 2019, ea a promis să promoveze o politică de integrare europeană și să susțină, totodată, relații constructive cu Rusia. Totuși, deși a fost invitată de autoritățile ruse, Sandu nu a ajuns la Moscova reușind, în schimb, în cele șase luni de mandat la cârma guvernului, să viziteze România, Ucraina, Belgia și Statele Unite.

În Occident, înfrângerea lui Dodon a fost interpretată de mulți drept o înfrângere a Kremlinului. Din 2014, Moscova nu și-a ascuns simpatia față de acest politician și față de Partidul Socialiștilor al acestuia. Cu toate astea, președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a trimis operativ o telegramă de felicitare învingătoarei. ”Sper că activitatea dumneavoastră în fruntea statului va contribui la dezvoltarea constructivă a relațiilor dintre țările noastre. Acest lucru ar răspunde, fără îndoială, intereselor fundamentale ale popoarelor Rusiei și Moldovei”.

În general, Maia Sandu încearcă să acționeze destul de echilibrat și pragmatic. Politicianul a explicat că vrea să stabilească relații ”pozitive, pragmatice și previzibile” cu Moscova, pentru a scoate Chișinăul din izolare internațională.

Adică, fără să ascundă faptul că esențială pentru ea este interacțiunea cu Statele Unite și Uniunea Europeană, Sandu încearcă să se exprime cât se poate de diplomatic și de reținut în privința Rusiei. ”Vreau pentru Moldova relații bune cu toate țările, inclusiv relații bune cu Rusia. Foarte mulți dintre cetățenii noștri muncesc în Rusia, iar noi trebuie să le asigurăm condiții bune, trebuie să deblocăm problema exporturilor moldovenești, vrem să semnăm un acord privind asigurarea pensiilor. Adică avem o agendă destul de încărcată a relațiilor noastre cu Rusia”, a afirmat Sandu într-un interviu acordat agenției BBC.

Să urmărești ce se întâmplă în culise

Se crede că, deși Dodon și-a recunoscut deja înfrângerea și a felicitat-o pe Sandu pentru victoria obținută, lupta pentru putere abia începe. Problema este că un președinte al Moldovei, care este o republică parlamentară, nu dispune de prerogative extinse. De aceea, are nevoie de susținerea majorității parlamentare. Este ceea ce nu are Sandu.

Partidul ei controlează numai 14 din cele 101 locuri ale organului legislativ. Partidul Socialiștilor lui Dodon dispune de 37 de deputați. Mai mult, nu este exclus ca lor să li se alăture și cei 14 deputați care, în ajunul alegerilor prezidențiale, au format grupul parlamentar ”Pentru Moldova”, ceea ce va ridica mari probleme președintelui.

În general, Sandu are experiență în a interacționa cu înalți responsabili ruși. În iunie 2019, politicianul a avut mereu contacte cu Dmitri Kozak, pe atunci reprezentant special al președintelui Rusiei pentru cooperare economică și comercială cu Moldova. Ei au discutat despre cum poate fi demontat regimului oligarhului Vladimir Plahotniuc, devenit simbol al corupției în țară. Începând din 2015, în mâinile oligarhului s-a concentrat întreaga putere din Moldova, el numind oameni credincioși lui în funcții cheie. El însuși a fost liderul Partidului Democrat, aflat la guvernare, dar fără a ocupa vreo funcție în stat.

În iunie anul trecut, Partidul Socialiștilor lui Dodon și blocul pro-occidental ACUM al Maiei Sandu s-au unit pentru a-l înlătura pe Plahotniuc. În aceste condiții, omul de afaceri a fugit în Statele Unite, unde se află și în prezent. În Moldova a fost format un guvern nou, ce părea să convină ambelor părți. Se crede că Dodon a acceptat să fie creată o alianță anti-oligarhică, nu fără presiuni din partea Kremlinului.

Kamil Calus, analist la Centrul pentru Studii Orientale din Varșovia, spune că Moldova se confruntă cu probleme foarte serioase, dar liderul ales nu prea are ce face: ”Sandu nu poate promova reformele necesare, deoarece președintele moldovean nu dispune de astfel de împuterniciri. Ca atare, nu-i rămâne decât să urmărească ce se întâmplă în culise, să urmărească acțiunile guvernului. Pentru ca ceva să se schimbe cu adevărat, ea are nevoie de majoritate în Parlament”. În opinia politologului, principala întrebare este dacă vor putea Sandu și partidul ei de centru-dreapta ”Acțiune și Solidaritate” să ”valorifice succesul”. ”Vor dori, probabil, să organizeze cât mai repede alegeri parlamentare anticipate, dar nu este atât de simplu. Sandu nu poate dizolva Parlamentul. Mai întâi, trebuie să izbucnească o criză politică serioasă”, este convins expertul.

La rândul său, Stanislav Secrieru, analist la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, spune că principalul obiectiv al lui Sandu este de a depăși dezbinarea, pentru că lupta electorală a exacerbat foarte mult polarizarea societății moldovenești. ”În încercarea de a spulbera temerile minorității de limbă rusă, ea a început să apară cu intervenții în limba rusă pe durata campaniei electorale, iar imediat după victorie a mulțumit cetățenilor pentru susținere atât în română cât și în rusă. Ca președinte, ea poate să folosească și mai departe ambele limbi în discursuri, pentru a consolida societatea moldovenească pentru rezolvarea problemelor ce-i afectează pe toți cetățenii, indiferent de apartenența lor etnică sau de limbă”, este de părere expertul. Politologul consideră că, pentru Sandu, prioritatea momentului va fi nu stabilirea relațiilor cu Moscova, ci reluarea dialogului la nivel înalt cu Ucraina și cu România, precum și interacțiunea cu Uniunea Europeană. ”În cei patru ani ai președinției sale, Dodon nu a vizitat niciodată nici Kievul, nici Bucureștiul, iar relațiile cu Bruxelles-ul au fost împinse în plan secund”, crede expertul.

Pe câmpul de luptă, președintele nu este soldat

Într-un dialog cu ”Izvestia”, șeful Departamentului pentru Transnistria și Moldova al Institutului pentru Țările CSI, Serghei Lavrenov, a remarcat faptul că Sandu și-a expus poziția în privința Transnistriei încă înainte de alegeri. ”În primul rând, ea s-a pronunțat pentru evacuarea din Transnistria a Grupului operativ al militarilor ruși. În sine, acest grup este prea puțin numeros; numără în jur de 1000 de oameni. Este bază pentru pregătirea pe mai departe a forțelor rusești de menținere a păcii”, a apreciat expertul.

În același timp, expertul subliniază că problema este alta. ”Ea constă în aceea că va exista o coordonare mult mai strânsă între Moldova și Ucraina, între care este prinsă Transnistria. Prin urmare, va fi promovată o politică mai aspră în privința Transnistriei, inclusiv prin măsuri economice. Sandu va fi promotorul acelei politici ce va fi formulată în Occident în legătură cu Moldova și Transnistria. În principiu, în jurul granițelor Rusiei va fi promovată o politică de creare a unui arc de instabilitate. Acolo trăiesc 250.000 de ruși. În cel mai pesimist dintre scenarii, ce nu poate fi exclus, acest lucru presupune confruntare”, este convins specialistul.

Directorul general al Consiliului pentru Afaceri Externe al Rusiei, Andrei Kortunov, este de părere, la rândul său, că tradiționala definiție a politicianului moldovean – poziționarea lui ca pro-occidental sau pro-rus – trebuie ajustată. ”Declarativ, Sandu este mult mai pro-occidentală decât Dodon. Dar și pe el este greu să-l definești ca pro-rus. Este puțin probabil ca, în viitorul apropiat, Moldova să pornească într-o periculoasă aventură dinspre Moscova în direcția Bruxelles-ului. Cele două țări au multe interese comune, există o diasporă moldovenească în Rusia, sunt transferuri de bani, care înseamnă mult pentru Moldova, există relații economice. Produsele moldovenești nu prea sunt așteptate în Europa”, a apreciat expertul pentru ”Izvestia”.

Politologul a subliniat că în relațiile dintre Moscova și Chișinău multe vor depinde de cât de mult vor dori autoritățile ruse să colaboreze cu cele moldovenești. ”Țara, așa cum a fost împărțită, până acum, între principalele grupuri politice, așa va rămâne. Într-o republică parlamentară, alegerile prezidențiale reprezintă mai degrabă un barometru al raportului de forțe decât o oportunitate de a schimba radical ceva”, a estimat Kortunov.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2898955