Cornelu Vlad: Dosarul negocierilor ruso-occidentale mai trebuie completat

Corneliu VLAD

Suita de convorbiri ruso-americane pe tema securității, proiectată în trei etape, s-a întrerupt brusc, dar nu abraziv, când Moscova a apreciat că partea cealaltă nu este pregătită pentru negocieri ori nu acceptă negocieri de fond.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, a apreciat că dialogul purtat  la Geneva, Bruxelles și Viena, s-a desfășurat “așa cum era de așteptat”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a adăugat că “rezultatele discuțiilor sunt pesimiste”.

De ce? Pentru că Washingtonul refuză să dea curs “cererilor de la care partea rusă nu poate da înapoi” (adjunctul ministrului de Externe, Serghei Riabkov). Cererile fiind stoparea extinderii NATO și concentrarea de trupe mereu mai aproape de granițele de vest ale Rusiei.

Washingtonul a avut “o poziție destul de dură, arogantă pe alocuri, intransigentă și fără compromisuri”, iar Moscova a fost “fermă”, dar temeinic argumentată și fără ultimatumuri, a spus șeful diplomației ruse.

Iar analistul occidental Judah Grunstein, editorul șef al publicației World Politics Review, explică poziția atât de inflexibilă a părții americane prin faptul că Washingtonul vrea să-și prezerve și astfel rolul de lidership global, deteriorat de politica internă și externă a Administrației Biden.

Și totuși, dialogul ruso-occidental nu a fost catastrofal, nu este întru totul lipsit de speranță. Șeful diplomației Moscovei a apreciat “atmosfera de lucru” a convorbirilor, care nu au fost total compromise, ci doar întrerupte pentru a fi reluate mai substanțial, mai concret, mai angajant.

Miezul dur rămâne cerința Rusiei de statuare prin document juridic angajant stoparea extinderrii NATO spre Est și refuzul SUA și NATO de a-și asuma această responsabilitate.

Rusia a atras atenția  că trebuie să se țină seama de indivizibilitatea securității, în sensul că libertatea unui stat de a-și alege alianțele nu se poate face pe seama securității altor state. S-a reamintit că aceasta cerință chiar a fost acceptată de către occidentali în 1999, la summitul OSCE de la Istanbul.

Într- o viziune mai largă, Moscova susține că dialogul în curs nu vizează doar criza ucraineană și măsuri reciproce de detensionare și dezangajare militară, ci întreaga arhitectură a securității europene, iar președintele Putin a declarat că în acest sens trebuie acționat “cu toată duritatea posibilă”.

Deocamdată partea occidentală (de fapt, în ultima instanță, SUA), nu pare pregătită să dea un răspuns în aceasta privință, dar a promis că în decurs de o săptămână își vă formula propriile propuneri “pe hârtie”.

Vestul mai dorește discuții și pe alte teme: reducerea riscurilor, măsuri de încredere, inclusiv în spațiul cosmic și cel cibernetic, limitarea rachetelor cu rază medie și mai scurtă de acțiune, dar Moscova a precizat că, înaintea lor, trebuie statuată prin garanții ferme stoparea extinderii NATO.

Daca SUA și aliații/alianțele lor au adoptat la discuții o atitudine ca “un fel de criză nervoasă” (Lavrov), negociatorii rusi s-au menținut pe o poziție calmă , ponderată. “Nu vom agita niciodată o bâtă în aer”, “vom reactiona la evoluția reală a evenimentelor” a asigurat ministrul Lavrov.

Consilierul prezidential Peskov și-a exprimat convingerea că “înțelepciunea celor doi lideri politici, “președinții Biden și Putin, “reprezintă un teren bun pentru a încerca să ajungem la o înțelegere”, dar, a adăugat el, “situația este critică”. Rusia așteaptă rezultate sau măcar indicii de receptivitate cât mai curând. Mai ales că, după cum se constată, încă nici nu s-au așezat toate piesele pe tabla noii confruntări geopolitice Est-Vest, iar regulile jocului mai trebuie puse încă de acord.