Corneliu Vlad: Binomul ruso-chinez prefigurează o nouă ordine mondială

Corneliu VLAD

Dialogul la vârf ruso-chinez de la Moscova întărește convingerea că lumea se îndreaptă spre o nouă ordine mondială.

„ Lucrăm împreună pentru a crea o ordine mondială multipolară mai justă și mai democratică”, a declarat președintele Putin.

„Se apropie o schimbare care nu s-a întâmplat în 100 de ani. Și conducem această schimbare împreună”, a întărit președintele Xi Jinping.
Declarații deloc triumfaliste. Rusia, China și partenerii lor sunt majoritari ca populație, ca resurse și ca voturi la ONU, Rusia are o putere militară considerabilă, China va deveni principala putere economică a lumii, ambele țări sunt bogate în resurse, iar relația ruso-chineză, axul coordonator al celor ce vor o nouă ordine mondială, este prietenia lor „fără limite”, proclamată în februarie 2022.

Acum, la Moscova, părțile au remarcat consolidarea „relației lor speciale”, prin care Moscova și Beijingul resping încercările SUA de a crea o „lume unipolară” .

Speranțe tot mai îndreptățite, dar suntem în situația internațională cea mai încordată din postbelic.

Subiectul cel mai fierbinte al dialogului la vârf a fost criza ucraineană.

Cele două părți au evaluat pozitiv felul în care abordează acest focar. Moscova apreciază poziția obiectivă și imparțială a Chinei, iar Beijingul salută eforturile Rusiei de a relua discuțiile de pace cât mai curând posibil.

Rusia a salutat initiativa Chinei de a se implica în soluţionarea politico-diplomatică a crizei. „Multe prevederi ale planului de pace propus de China sunt în consonanță cu abordările rusești și pot fi luate ca bază pentru o reglementare pașnică atunci când Occidentul și Kievul sunt pregătiți pentru aceasta. Dar până acum, nu am văzut o asemenea pregătire din partea lor”, a apreciat în mod realist liderul rus.

Relațiile ruso-chineze, și ele subiect prioritar al convorbirilor de la Moscova, s-au dezvoltat vertiginos în ultimele câteva decenii.

După încheierea fantomaticului „Sfârșit al istoriei”, astfel numit de politologul american Francis Fukuyama, care visa o dominație unipolară mondială a SUA, Rusia și China și-au dezvoltat spectaculos relațiile într-o lume care părea fermă în mâinile Occidentului politic.

„ Superioritatea Americii era si cantitativă, și calitativă, lăsându-i aproape pe toți ceilalți cu mult în urmă, afirmă analistul Drago Bosnic, care adaugă: Singura excepție a fost Rusia, al cărei singur avantaj a fost arsenalul său strategic masiv, ultimul vestigiu al (primului) război rece care a împiedicat SUA să exercite o dominație absolută”.

Principalul atu al Moscovei a fost, de asemenea, atuul mondial, care a oferit câteva decenii prețioase de pace altor puteri cu minte suverană, în primul rând Chinei. Ascensiunea fulgerătoare a Beijingului la statutul de superputere ar fi fost aproape imposibilă fără ea, iar conducerea gigantului asiatic cunoaște bine acest lucru, apreciază Bosnic. S-ar putea spune că Rusia și China „se pun spate în spate”.

Cooperarea lor atinge cote fără precedent, nemaivăzute în aproximativ 60 de ani. În ultimii 30 de ani, mai ales de când președintele Putin a consolidat poziția geopolitică a Rusiei, această relație s-a transformat într-o adevărata alianță strategică.

Administrația Clinton anunța că SUA „nu vor lăsa niciodată ascensiunea unei alte superputeri” cu echivalentul său, dar în ciuda încercărilor SUA de a o preveni, exact acest lucru s-a întâmplat. Rusia a redevenit superputere mondială, și-a păstrat majoritatea parteneriatelor istorice geopolitice și le-a extins, inclusiv cu China.

La Moscova, cele două superputeri nonocidentale au semnat peste o duzină de acorduri strategice cheie care deschid perspective de cooperare fără precedent până la sfârșitul acestui deceniu și mai departe.

Schimbul comercial, în creștere, se îndreaptă spre 200 de miliarde de dolari anual. O mentiune speciala se impune parteneriatului tehnologic și militar. Se va extinde cooperarea în domenii precum tehnologiile informației și IA avansată, prin aproximativ 80 de noi proiecte evaluate la peste 165 de miliarde de dolari.

Performanțele Chinei în domeniul microelectronicii și semiconductori sunt de mare interes pentru Rusia, iar expertiza tradițională de clasă mondială a Moscovei în tehnologiile de rachete/rachete spațiale este foarte apreciată la Beijing.

Aria colaborarii ruso-chineze se extinde și ea „fără limite”, ca domenii și amploare, ceea ce are impact direct și covârșitor și în sfera bilaterală, și asupra echilibrului și stabilității globale, care prefigurează o nouă ordine mondială.

Oricum, președintele Trump a spus cu amaraciune despre  summitul ruso-chinez de la Moscova că este „poate un punct scăzut al istoriei pentru SUA”.