Eveniment cultural și istoric la Casa Rusă din București

Colecția de articole ale istoricilor ruși și români „Războiul ruso-turc din 1877-1878 și România”, publicată de Ambasada Rusiei la București, în limba română/ Foto: Vești din Rusia

Evenimentul cultural și istoric „145 de ani de la victoria în războiul ruso-turc din 1877-1878. Rusia și România” s-a desfășurat, joi, la Casa Rusă din București, relatează corespondentul TASS.

Programul serii a cuprins vernisajul expoziției de documente din arhiva politicii externe a Imperiului Rus, prezentarea colecției de articole ale istoricilor ruși și români „Războiul ruso-turc din 1877-1878 și România”, publicată de Ambasada Rusiei la București în limba română, și proiecția filmului artistic „Gambitul turcesc”.

Ambasadorul Rusiei în România, Valeri Kuzmin, a subliniat, în discursul rostit cu acest prilej, că unul dintre rezultatele acestui război a fost dobândirea independenței de către România. „Astăzi ne amintim cum au trăit cele două popoare ale noastre în pace și cooperare”, a spus el.

Prezentând expoziția de documente, consilierul Ambasadei Rusiei, Aleksandr Vasiliev, a citat din scrisoarea domnitorului României, Carol I, adresată marelui duce Nikolai Nikolaevici (24 ianuarie – 5 februarie 1877), în care se spune: ”Dacă Turcia continuă să reziste voinței creștinității, dacă armata rusă este chemată să verse din nou sânge de dragul coreligionarilor săi oprimați, ea poate fi sigură de o fraternă primire cu simpatie în timpul trecerii prin România care nu a uitat și nu va uita niciodată că își datorează prima eliberare acestei armate și grijii țarilor pentru ea”. Diplomatul a vorbit, în continuare, despre documentele prezentate în cadrul expoziției: textul Tratatului de pace de la San Stefano și al celui de la Congresului de la Berlin, proclamația de independență a statului român, corespondența diplomatică, rapoarte privind operațiunile miliare pe de câmpul de luptă și starea de spirit a populației române în timpul contactelor cu armata rusă.

Istoricul român dr. Nicolae Iuga, care a participat, recent, la conferință din orașul Oriol (Federația Rusia) dedicată aceleiași date istorice, a cerut „ca adevărul istoric să nu fie sacrificat de dragul propagandei împotriva unui stat sau altul, de dragul conjuncturii politice”. El a subliniat, de asemenea, că unul dintre rezultatele razboiului de independență – revenirea Basarabiei de Sud la Rusia (pentru care Mihai

Consilierul Ambasadei ruse din București, Aleksandr Vasiliev/ Foto: Vești din Rusia

Istoricul român, dr.Nicolae Iuga/ Foto: Vești din Rusia

Eminescu l-a acuzat pe Ghe.Brătianu de trădare) și includerea Dobrogei de Nord în componența României – a fost un schimb de teritoriiavantajos pentru România, datorită faptului că valoarea și potențialul Dobrogei, cu cele două porturi maritime ale sale, a fost cu mult mai mare, decât cele ale Basarabiei de Sud.

Istoricul dr.Constantin Corneanu, șeful Asociației Europene pentru Studii Geopolitice și Strategice din România, ”Gheorghe Brătianu”, a prezentat noua revistă istorică Clio, al cărei prim număr este dedicat războiului ruso-turc din 1877-1878. El a amintit că Rusia a fost singura mare putere care a recunoscut imediat independența de stat a României și că puterile occidentale nu au vrut să garanteze neutralitatea statului român. Vorbind despre participarea României la conflictul armat din 1877-1878, istoricul a evocat cazul căpitanului român, artileristul Gheorghe Lupașcu, care s-a remarcat în timpul luptelor de la Plevna, lângă satul

Amfitrioana evenimentului, secretarul II al Ambasadei ruse, Iulia Kesarețkih, împreună cu
istoricul dr.Constantin Corneanu, șeful Asociației Europene pentru Studii Geopolitice și Strategice din România, ”Gheorghe Brătianu”, prezintă noua revistă istorică ”Clio”, al cărei prim număr este dedicat războiului ruso-turc din 1877-1878/ Foto: Vești din Rusia

Grivița, și care a primit ordinele rusești Sf. Gheorghe și Sf. Ana. „Numele căpitanului Lupașcu este înscris pentru totdeauna în galeria celor câțiva ofițeri străini <…> și numele lui este

Cultura rusă în România

În sala Casei Ruse, unde s-a desfășurat evenimentul, nu a fost nicun singur loc liber, iar ambasadorul Rusiei a fost întâmpinat cu aplauze.

Centrul de Știinșă și Cultură Rusă (RCSC) a fost deschis la București în 2015 în baza Acordului dintre guvernele României și Federației Ruse privind stabilirea și condițiile de desfășurare a activităților Institutului Cultural Român de la Moscova și a Centrului Rus de Știință și Cultură din București, semnat la Moscova pe 9 iulie 2013.

Casa Rusă găzduiește în mod regulat expoziții, concerte, proiecții de filme, prezentări de cărți noi, aici se organizează cursul de limba rusă, funcționează o bibliotecă, dar și ceainăria ”Samovar”. În scurt timp, RCSC a devenit un lăcaș al culturii ruse în România, fiind vizitat în mod regulat de familii mixte ruso-române, de ruși care locuiesc și lucrează în țară, și de români care vorbesc limba rusă.

În luna februarie a acestui an, MAE român a anunțat că a decis suspendarea, începând cel mai târziu cu luna august, a activității Casei Ruse din București, acuzate de „acțiuni de denaturare a realității și a adevărului istoric”.

Reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat atunci că dorința autorităților române de a elimina unul dintre puținele canale de comunicare rămase „pare ciudat”. „Considerăm cererea de suspendare a Centrului de Cultura Rusă ca un alt pas care vizează sterilizarea spațiului informațional și privarea cetățenilor români de acces la un punct de vedere alternativ care să reflecte realitatea și să scoată în evidență absurditatea agresivă a propagandei NATO și UE”, a spus ea.

                                                                                                                                                                                                 (TASS – Vești din Rusia)