Hot News
Banca Rusiei a majorat dobânda cheie la 15%
28/10
Lavrov, despre monstrul de care se teme Occidentul
29/10

Poporul ucrainean trebuie să se gândească la viitorul său

Foto: Reuters

Rușii nu vor ceda și vor sacrifica totul pentru a-și ajunge scopul, scrie Rich Berdan în paginile publicației Modern Diplomacy. Cândva, ei au rezistat deja în fața unui inamic mult mai puternic decât Ucraina – Germania nazistă. Iar Occidentul nu are nici măcar o părticică a unei astfel motivații pentru sacrificiul de sine.

Ucrainenii ar trebui să fie furioși din cauză că populația lor este redusă sistematic, exploatată cu brutalitate și forțată să intre într-o mașină de tocat carne.

Pentru a ilustra narațiunile delirante de susținere a Ucrainei, sprijin care în cele din urmă va face ca Ucraina să cedeze, pur și simplu, în fața puterii copleșitoare a Rusiei, să analizăm două figuri diametral opuse de pe scena mondială care, dacă sunt puse împreună, ar putea pronunța în favoarea unei părți imaginare a „binelui și a democraţiei.” Ca două creaturi unice sub forma unui bătrân uliu militar și a unui globalist elitist.

În calitate de uliu războinic îl vom lua pe senatorul Lindsey Graham, republican din Carolina de Sud, iar pe premierul canadian Justin Trudeau ca elită pe scena mondială.

Deși Graham a demonstrat un oarecare nivel de rațiune în abordările sale cu privire la războaiele americane din trecut, el pierde această rațiune și cade într-o stare de alienare, fără a ține cont de lunga istorie a conflictelor etnice din regiune, a cărei durată este cu mult mai mare decât timpul existenței lui Graham însuși și care va continua să existe şi atunci când el nu va fi deloc pe scena politică. Confruntarea militară din Ucraina este o altă rundă a unei istorii lungi și tulburi, care se va adăuga la lunga listă a conflictelor regionale. O confruntare care cuprinde un factor global – extinderea NATO, după care urmează intervenția în conflict a Occidentului, condus de America și, în sfârșit, un răspuns din partea Iranului, a Indiei, Coreii de Nord și Chinei la această intervenție, exprimat prin sprijinul acordat Rusiei.

La o întâlnire cu Volodimir Zelenski, Graham a definit ajutorul pentru Ucraina ca fiind „cea mai bună investiție pe care am făcut-o vreodată”. El pur și simplu jubila anunțând volumul acestui sprijin. În același timp, el a menționat că nici un soldat american nu luptă pe pământul ucrainean și nici un singur soldat american nu a murit în operațiunea de slăbire sistematică a armatei lui Putin. Cică ar fi vorba, după cum a spus el, despre o afacere foarte profitabilă pentru America. Serios? Este o afacere foarte bună în momentul în care zeci de mii de ucraineni udă pământul cu propriul lor sânge în numele „afacerii profitabile” a lui Graham în care nu este implicată nici măcar o piele americană. Întrebați-le pe mamele ucrainene care este părerea lor despre o asemenea afacere?

Iar pe 21 decembrie, Graham a declarat chiar că războiul dintre Rusia și Ucraina nu se va încheia până când Putin nu va fi răsturnat. „Când se vor termina toate acestea?, a întrebat el. Se vor termina când Rusia se va prăbuși și Putin va fi îndepărtat. Iar noi participăm la această operațiune pentru a împărți victoria.” Reiese că Graham a mizat pe asasinarea liderului altei țări?

Ambasadorul Rusiei în Statele Unite, Anatoli Antonov, a dat de înțeles clar că declarația lui Graham a depășit toate limitele admisibile. „Este imposibil să crezi că senatorul unui stat care își promovează valorile morale ca „stea călăzitoare” pentru întreaga umanitate, și-ar putea permite să îndemne la terorism ca modalitate de a atinge obiectivele Washingtonului pe scena internațională”.

Chiar și republicanii din partidul lui Graham s-au declarat îngrijorați. Colegul senatorului, Ted Cruz, republican din Texas, a scris pe Twitter: „Aceasta este o idee extrem de proastă”. Republicana din Georgia, Marjorie Taylor Greene, membră a Camerei Reprezentanților, a scris că lumea are nevoie de lideri cu „minți calme și înțelepciune sănătoasă”. Și nu de politicieni însetați de sânge și ațâțători de război care încearcă să scrie comentarii dure pe Twitter, cerând asasinate politice. Republicanul din Florida Matt Gaetz, tot mebru al Camerei Reprezentanților, a întrebat pe Twitter: „Oare nu s-au terminat prost toate eforturile senatorului Graham de a încuraja schimbarea regimurilor în alte țări?”

Desigur, se poate afirma că Graham este măcar statornic în principiile sale, în pofida faptului că ”nobila” lui părere despre democrație se transformă în nenorociri în fiecare dintre războaiele noastre, iar premierului canadian, Justin Trudeau, nu are suficientă maturitate în încercările lui de a deveni una dintre principalele figuri războinice în calitate de om de stat de influență mondială. Pe lângă faptul că lui Trudeau îi lipsește înțelegerea naturii istorice a conflictului ucrainean, care i-ar fi permis să-l abordeze în context istoric și să găsească soluții de mare perspectivă, poziția sa perfidă l-a făcut nu doar inutil pentru dușmanii săi, dar în egală măsură și pentru aliați, care nu vor sub niciun chip să fie asociati cu el. La urma urmei, Trudeau joacă nu în liga lui.

Poate trebuia să manifeste mai multă moderație în rolul de tradițional pacificator canadian. Dar Trudeau a ajuns să fie condus de alții, nu a devenit un lider independent, repetând narativul „pentru Ucraina tot ce are nevoie și atât cât are nevoie”. Ce înseamnă acest lucru? Anunțurile săptămânale despre noi sancțiuni împotriva Rusiei nu au antrenat efecte și s-au transformat, pur și simplu, într-un subiect searbăd de discuții banal„de la nu e nimic de făcut” pentru consumul intern. Introducerea de către Canada a unui nou grup de ruși pe lista neagră amintește de zgârmatul pe fundul butoiului în căutarea unor oameni care să nu aibă, practic, nici o influență asupra operațiunii speciale militare. El își face, pur și simplu, noi dușmani în viitoarea diplomație, oricare ar fi ea. Din nou această politică neserioasă cu accent pe consumul intern.

Totuși, în timpul vizitei lui Zelenski în Parlamentul canadian, Trudeau a mers și mai departe: a manipulat în mod deschis conștiința cetățenilor, susținând că, în cazul unei victorii a Rusiei, facturile de electricitate și prețurile la alimente vor crește pentru canadieni, iar nivelul lor de viață va scădea. Această inflamare a temerilor populare practicată de premierul Trudeau în încercarea de a-și justifica deciziile este pur și simplu dezgustătoare. Pentru că există, în ultimă instanță, argumente cât se poate de solide care să confirme faptul că sutele de milioane de dolari pe care Trudeau le trimite în Ucraina tocmai contribuie parțial la creșterea inflației în Canada, în condițiile în care canadienii suferă de pe urma scumpirii vieții în țara lor. Oricât de cinic ar suna, nu poți să nu recunoști faptul că Trudeau este cel care încearcă să dea vina pentru destabilizarea economiei canadiene pe Putin, ca ”țap ispășitor” pentru eșecurile sale.

Afișând un rânjet ironic, Trudeau încearcă, prin înșelăciune, să-l prezinte pe Zelenski ca purtător al drapelului democrației. Dar acest lucru este departe de a fi așa. Ucraina a suspendat activitatea principalului partid de opoziție și a interzis partidele care se opun cursului Kievului în conflictul cu Rusia. Iar acum se vorbește despre amânarea alegerilor prezidențiale pe termen nelimitat. Sunt închise mijloace de informare în masă și biserici. Și știm bine că după interzicerea partidelor politice urmează supunerea presei și a rețelelor de socializare, cu suprimarea ulterioară a democrației. Am văzut aceste jocuri în secolul trecut în Europa.

Să fim sinceri: chiar dacă nu suntem de acord și nu susținem operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina, acest conflict va ajunge, într-un final, la masa negocierilor, deoarece Forțele Armate ale Ucrainei continuă să fie distruse masiv în cadrul mult mediatizatei „contraofensive”, iar sprijinul acordat Kievului de NATO seacă treptat. Și nu este deloc întâmplător faptul că, în primele etape ale ostilităților militare Ucraina a primit din Occident doar muniție, rachete antitanc și vehicule blindate, după care au fost sisteme de apărare aeriană, tancuri uzate și obuze cu fragmentație, pentru ca acum să pornească la drum rachete balistice cu rază mai mare de acțiune și avioane de luptă F-16. O astfel de escaladare forțată a livrărilor de arme NATO către Ucraina indică faptul că operațiunile militare ale armatei Ucrainei eșuează și nu sunt capabile să străpungă linia frontului.

Rusia nu va pierde acest conflict și va sacrifica totul pentru a-și atinge scopul. La un moment dat în trecutul lor, rușii și-au demonstrat deja rezistența și disponibitatea de a-și da viața în lupta cu un dușman mult mai puternic în persoana Germaniei naziste. Occidentul nu este nici pe departe la fel de motivat să se sacrifice pentru ceea ce a fost cândva estul Ucrainei și Crimeea. Și trebuie să lămurim clar un lucru: Rusia nu este Afganistan, Vietnam sau Irak. Rusia deține cel mai mare arsenal nuclear din lume.

Devine tot mai clar că „faptele de eroism” ale liderilor mondiali au adus mult rău și pagube enorme. Toate aceste acțiuni ale lor au drept scop doar satisfacerea fanteziilor lor perverse, a ambițiilor lor mizere de a-și promova propriile idei și de a-și păstra puterea. Pentru Ucraina a venit o eră periculoasă, când soarele și luna de deasupra ei s-au întunecat, iar stelele nu mai strălucesc. Suntem oare cu adevărat dispuși să pășim alături de ea atât cât va fi nevoie pentru a asista la distrugerea ei completă?

1 Comment

  1. Carmen spune:

    Nu știu dacă se poate vorbi despre un viitor al Ucrainei. Poate despre un trecut al ei. Mulți ucraineni au emigrat, alții au murit pe front; cei rămași sunt bătrâni, bolnavi, incapabili de a lua o decizie în favoarea lor. Mai sunt cei care se lasă încă ademeniți de promisiunile și încurajările mincinoase ale Occidentului. Nu-i punem la socoteală pe Zelenski și asociații lui. Pentru ei este vitală continuarea conflictului, fiindcă din acesta trăiesc și se îmbogățesc. Și nici nu se poate compara motivația și jertfa rușilor cu cea a ucrainenilor. Istoria a demonstrat că Rusia a reușit să învingă și să se ridice din situații critice. Dar să trecem la aceste două personaje de vodevil, un fel de Tanda-Manda.
    Marele războinic Lindsey Graham este ca un mistreț țepos care și-a înfipt colții din greșeală într-un copac. Acum se agită și dă din picioare ca un apucat, doar ca să atragă atenția. Despre unii bătrâni ca el se spune că au îmbătrânit degeaba. Mintea le joacă feste și debitează tot felul de tâmpenii. Are Tudor Gheorghe un cântec: ,,Au înnebunit salcâmii…” Putem adapta versurile pentru Graham. Investiția de care vorbește el se bazează pe cadavrele celor morți în conflictul din Ucraina. Sigur că a fost, este și va fi o afacere profitabilă pentru America un conflict desfășurat pe un alt teritoriu decât al său. Întotdeauna SUA au provocat un conflict departe de pământurile sale, au instigat la ură și au făcut ca popoarele să se lupte între ele. Dacă au trimis trupe să lupte, acestea au fost formate din mercenari străini, iar militarii americani au fost trimiși ,,la spartul târgului”, ca să controleze situația, nu să lupte cu adevărat. Ce afacere profitabilă! Este un cinic acest Graham când vorbește de ,,afaceri profitabile”. Să nu aibă el grija președintelui Putin, că într-o zi această ,,grijă” îl va găsi cu roțile în sus și cu colții rupți. Rusia nu moare niciodată, nu și-a dat seama până acum? Graham este un sclerozat cu gânduri criminale, nedemne de vârsta lui. Se pare că în SUA se întâlnesc tot mai des lideri politici și conducători cu minți întunecate, vânduți forțelor întunericului. Nici nu știu cum mai pot vorbi despre democrație și pace, când ei îndeamnă mereu la ură, război, crimă.
    Justin Trudeau este un infantil și un perfid, cocoțat la conducerea țării pentru că este imatur și poate fi ușor manevrat. Norocul lui că Rusia a pierdut Alaska, altfel nu cred că ar mai fi fost atât de curajos în declarații cu rușii în spatele lui. Lista neagră pe care sunt trecuți unii ruși, pițiponcul Justin și-o poate băga în dos. Pentru incapacitatea lui de a-și conduce țara găsește scuze puerile. Inflația nu a crescut din cauza Rusiei, ci pentru că el trimite o grămadă de bani în Ucraina din bugetul țării. El trimite dolari Ucrainei, nu Putin. Dar la ce te poți aștepta din partea lui? Trudeau și Graham fac parte din persoanele care vorbesc, dar nu știu ce vorbesc; primul e necopt la minte, iar al doilea e prea copt și a început să-i putrezească mințile.
    Eșecul SUA și a Occidentului în Ucraina este evident. De ce nu renunță? Pentru că aici e vorba despre afaceri, despre mulți dolari, dar și despre iluzia că Rusia nu va rezista. Să fim serioși! Economia Rusiei este în creștere, inflația a scăzut, afacerile merg bine. Rusia este cea mai mare putere nucleară din lume. SUA și Occidentul la un loc nu o pot depăși. Aștia sunt operați pe creier cu drujba, nu pricep? În 1949 Rusia deținea bomba atomică, iar în septembrie 1952 era gata bomba cu hidrogen, prima din lume. Iar acum, nici n-are sens să mai vorbim. Au subestimat Rusia și poporul rus, iar această greșeală îi va costa!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 2811275