Ambasadorul Valery Kuzmin: Cooperarea geopolitică dintre Rusia și China, factor esențial în echilibrul global de forțe

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Rusiei în România, Valery Kuzmin, a susținut, pentru jurnaliștii români, o conferință de presă online cu prilejul Zilei Diplomatului Rus. În discursul său, el a făcut bilanțul anului diplomatic din Rusia și a răspuns la întrebările presei. Vă prezentăm răspunsul șefului misiunii diplomatice ruse la București la întrebarea publicației Vești din Rusia.

Întrebare: – Zilele trecute, noul ministru chinez al Apărării a declarat că țara sa sprijină Rusia în problema ucraineană. Mass-media occidentale s-au grăbit să sublinieze că a fost prima declarație deschisă și publică a Chinei privind susținerea Rusiei în criza ucraineană. După părerea dumneavoastră, care ar putea fi, în perspectivă, efectul geopolitic al acestei declarații în contextul conflictului din Ucraina?

Ambasadorul Valery Kuzmin: – Sper că această declarație va avea, înainte de toate, un efect de trezire. De la bun început poziția Chinei s-a distins prin obiectivitate și constructivism în privința conflictului din Ucraina, poziție care s-a bazat pe cel mai important mesaj: anume acela că, îniante de toate, trebuie înțelese cauzele apariției acestui conflict și abia după aceea evaluat în ce măsură sunt justificate acțiunile părților.

În Occident au mers pe alt drum. Au început să imite că și ei sunt pentru dreptate, că apără Ucraina democratică, devenită victimă nevinovată a Rusiei agresive. Ilustrare a acestei abordări a Occidentului este așa-numita „Inițiativă de la Copenhaga” și „formula de pace Zelenski”. Dacă ne uităm la această „formulă de pace”, formulată în urmă cu mai bine de un an, în momentul în care Zelenski și-a imaginat că poate răsturna evoluția acțiunilor militare, ea reprezintă un set sălbatic de dorințe neonaziste, care, vorbind în limbajul politic cultural, presupune din partea Rusiei o capitulare necondiționată.

Pentru a crea aparența unui sprijin internațional pentru această „formulă de pace” dementă, care nu este o formulă de pace, ci o versiune total irațională de ultimatum, adresat de partea perdantă părții câștigătoare, a fost creat așa-numitul „format de la Copenhaga”. La început, i s-a făcut o reclamă disperată, se anunța cine a venit, după care au început să ascundă cine venea, ce spunea… Ultimul astfel de eveniment s-a desfășurat recent la Davos, pentru ca, într-un final, totul se va termina la cel mai înalt punct cu un fel de forum al păcii, care va aproba ”formula de pace Zelenski”, adică acest ultimatum. Numărul doritorilor să participe a început, treptat, să scadă, chiar dacă mulți reprezentanți ai majorității mondiale continuă să participe la un anumit nivel, dar nu foarte înalt. Îi întrebăm pe reprezentanții acestor țări, multe dintre care ne sunt destul de prietenoase: de ce vă duceți acolo, pentru că este o direcție spre nicăieri. Ei ne spun: ei bine, vrem să auzim ce ne vor spune și, în al doilea rând, să confirmăm că nu poate fi vorba de vreo reglementare pașnică fără participarea Rusiei – iar această „formulă” nu presupune participarea Rusiei. Presupune doar capitularea Rusiei în condițiile regimului nazist dement. Fără Rusia, nu se poate ajunge la pace.

În privința relațiilor ruso-chineze din ultima perioada, ele reprezintă o cooperare strategică și geopolitică suficient de strânsă, o colaborare într-o serie întreagă de domenii, inclusiv tehnico-militară, în desfășurarea de exerciții militare comune etc. Tovarășii chinezi sunt mai ingenioși cu formulările lor, inventând o formulă complexă: un parteneriat strategic aprofundat, fără precedent. Aceste relații sunt mai înalte și mai largi decât relațiile dintre alianțele politico-militare din perioada Războiului Rece, de tip NATO. Impresia mea este că partea chineză a înțeles acest lucru și înainte, dar conflictul din Ucraina a condus-o definitiv la concluzia că, aflate în fruntea Occidentului, SUA promovează o politică neprietenoasă nu numai față de China, ci față și de alte țări, deoarece simpla dezvoltare și consolidare a acestui stat este privită ca un fel de amenințare la adresa SUA și nu ca o dezvoltare firească a concurenților tăi, cu care este gata să concurezi cinstit, ci ca o amenințare. Printre altele, acest lucru este scris în deciziile NATO.

Astfel, între statele noastre s-a stabilit cooperare geopolitică, de ajutor reciproc, dacă doriți care nu este încadrată în vreo alianță militară formală sau vreun tratat, dar care, într-o mare măsură, este unul dintre factorii fundamentali atât în cadrul BRICS, cât și, în general, în cadrul echilibrului global de forțe.

Pornim de la faptul că acest lucru reprezintă unul dintre noile momente fundamentale, unul dintre noile principii ale viitoarei lumi multipolare în plină formare acum pe arena internațională. O temă generoasă. Un proces care reclamă eforturi colective conștiente din partea majorității țărilor suverane ale lumii, printre care se numără, fără îndoială, Federația Rusă și China.