Kremlinul a răspuns la articolul din Die Welt despre motivul Kievului de a refuza pace la Istanbul

Publicația Die Welt a anunțat că, la Istanbul, Moscova și Kievul au fost aproape de un acord, dar după cererea Rusiei ca limba rusă să primească statut de a doua limbă oficială și după alte solicitări, Ucraina a refuzat dialogul. În replică, Peskov a amintit despre presiunile exercitate de Londra asupra Kievului, relatează RKB.

În primăvara anului 2022, Ucraina a refuzat să lucreze mai departe la proiectul de tratat cu Rusia din cauza „presiunii directe venite din Londrei”, iar „toate celelalte nu sunt decât speculații”, a declarat secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, ca răspuns la întrebarea formulată în acest sens de RBK.

El a comentat un articol publicat de ziarul german Die Welt, potrivit căruia după summitul de la Isbanbul Moscova a avansat certințe noi, cu care Kievul nu a fost de acord. Ziarul a publicat, de asemenea, proiectul de acord dezbătut de Moscova și Kiev.

„Toată lumea știe că documentul a fost practic, parafat. Și toată lumea știe, de asemenea, din declarațiile participanților la aceste negocieri cu partea ucraineană, ce anume a devenit motiv pentru ucraineni de a nu continua și de a nu finaliza documentul. A fost presiunea directă exercitată de Londra, așa după cum a declarat, de atfel, domnul (David) Arahmia (negociatorul părții ucrainene, n.r.) Toate celelalte sunt speculații. Propun să ne concentrăm pe sursele primare”, a spus Peskov.

Liderul grupului parlamentar ”Slujitorul Poporului” din Rada Supremă, Arahamia, a declarat că Ucraina a fost sfătuită să renunțe la negocierile cu Rusia de premierul de atunci al Marii Britanii, Boris Johnson. Politicianul a calificat aceste afirmați drept ”o tâmpenie totală”.

Peskov a mai fost întrebat dacă este posibil să se revină la acest proiect de acord în cazul unor noi negocieri sau dacă va trebui elaborată altă variantă. „În momentul de față nu există, deocamdată, nici un fel de premise pentru negocieri, pentru că, din nou, toată lumea știe foarte bine poziția Ucrainei care nu acceptă nici un fel de negocieri, de aceea operațiunea militară specială continuă” a spus Peskov.

Pe 11 aprilie, președintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukașenko, i-a propus lui Vladimir Putin să revină la proiectul de la Istanbul, liderul de la Kremlin fiind de acord cu omologul său de la Minsk.

Conform informațiilor obținute de Die Welt, în virtutea respectivului proiect de acord Ucraina se angaja să respecte statutul de neutralitate, inclusiv să nu adere la NATO; se angaja, totodată, să nu permită trupe străină în țară, să nu le pună la dispoziție infrastructura, să se abțină de la exerciții militare cu participare străină și așa mai departe. Se subînțelegeau garanții de securitate din partea altor state.

Rusia era pregătită să retragă trupele din Ucraina, dar nu din Crimeea și dintr-o parte a Donbass-ului. Nu era rezolvată problema numărului de soldați ai Forțelor Armate ale Ucrainei și nici cel al tehnicii militare din dotarea forțelor armate.

Printre cererile suplimentare ale Moscovei s-a aflat recunoaștera limbii ruse ca a doua limbă oficială în Ucraina, ridicarea sancțiunilor reciproce și încetarea proceselor intentate în instanțele internaționale. Kievul a refuzat acest lucru.